FRUSTRÁ, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun; a păgubi; p.ext. a înșela. – Din fr. frustrer, lat. frustrari.

frustraţii sunt oameni nefericiţi
eu nu au primit suficientă dragoste în copilărie, nu i-au cuprins destul părinţii
sau nu au destul sex când cresc mai mari, or nu devin ceea ce îşi doreau să devină când stăteau pe băncile universităţii şi se gândeau la viitorul său

frustraţii sunt oameni periculoşi când au influenţă
mare neorocire peste capul acelor copii a căror profesor este un frustrat/ă
aţi auzit poveşti despre profesorii care bat copii cu capul de bancă? care strigă la ei şi îi înjosesc? care îi fac proşti?
eu zic decât aşa profesori mai bine nimic educaţie
eu zic ar trebui să existe un fel de teste psihologice pe care fiecare profesor să îl facă o dată în an, toţi! fiecare!

dar imaginaţi-vă că un frustrat ajunge un lider a naţiunii, ah da avem câteva exemple în istorie, toţi le ştiu nu?
sau un frustrat devine lider de opinie? acum cu dezvoltara internetului a devenit mult mai uşor! şi un frustrat/ă nu va accepta niciodată o altă opinie, va evita întrebările incmode, va ataca pe cei care îi pun în pericol identitatea
dar cel mai rău: vor duce gloata spre dezastru, pentru că odată ce e nemulţumit de viaţa sa, ar vrea(fie şi inconştient) să îi ducă pe toţi spre nemulţumire

evitaţi influenţa frustraţilor,a cordaţi-le atenţie şi dragoste după posibilitate, şi cel mai important, nu-i lăsaţi pe alţii să decidă pentru voi ce e verde ce e roşu

pentru că îs blogger poreadoşnîi iaca sursa imagine
over and out
Posted: 2010-01-23 16:59:00