Știri sociale

După mai bine de 7 ani de la demararea investigației privind Frauda Bancară, numită și ”Jaful Secolului”, nimeni dintre beneficiarii finali ai furtului a aproximativ 14 miliarde de lei din sistemul bancar nu a fost condamnat, iar banii nu au fost recuperați. De ce lucrurile se mișcă atât de greu?

Aceasta este principala întrebare la care experții IPRE răspund într-un nou epizod al mini-documentarului video, elaborat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu privire la dosarul de rezonanță, care îl are drept protagonist pe Denis Ulanov, deputat care este învinuit de escrocherie și spălare de bani în dosarul „fraudei bancare”.

Pe 20 august anul curent, Parlamentul urma să examineze raportul Procuraturii Generale privind evoluțiile în dosarul Fraudei Bancare, însă procurorul general, Alexandr Stoianoglo, nu s-a prezentat în fața deputaților. Acesta, însă, a trimis în schimb o notă în care se menționează că Procuratura a elaborat un mecanism de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și că a aplicat un șir de sechestre în valoare 19 milioane de lei a bunurilor mobile și imobile vizate în cadrul anchetei. Tot anul acesta, procurorii au trimis în judecată șase cauze penale privind furtul milioanelor din sistemul bancar. Însă toate dosarele sunt departe de finalitate, aflându-se acum la Judecătoria Chișinău.

Printre acestea se numără și dosarul deputatului din partea partidului „ȘOR”, Denis Ulanov, care este învinuit de escrocherie și spălare de bani în dosarul „fraudei bancare”. Dosarul însă pare a fi tergiversat deliberat. Pe 9 august 2021,magistrații care făceau parte din completul de judecată au decis să se abțină de la examinarea cauzei. Ei și-au motivat decizia prin faptul că au examinat un alt dosar conex fraudei bancare. Dosarul îi viza pe directorii din acte a trei companii, care au prejudiciat cu peste jumătate de miliard de dolari Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

„Declarația de abținere a fost acceptată de magistratul Andrei Niculcea. Anterior, judecătorul a examinat cazul lui Ilan Șor în primă instanță și l-a condamnat pentru o infracțiune mai puțin gravă decât cea solicitată de procurori. Integritatea lui Niculcea este însă pusă sub semn de întrebare. O investigație „Rise Moldova” a scos la iveală averea nejustificată a magistratului dar și legăturile acestuia cu familia Șor, iar acum schema de tărăgănare a dosarului Șor este aplicată și în cazul lui Ulanov. Inacțiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l suspenda din funcție pe Andrei Niculcea afectează imaginea justiției din țara noastră”, consideră Ecaterina Popșoi, expert în domeniul justiției din cadrul IPRE.

Nu e de mirare că, după analiza notei prezentate de Procuratură, Parlamentul a calificat acțiunile instituției drept nesatisfăcătoare. Aleșii poporului au cerut procurorului general elaborarea în termen de 30 de zile a unui instrumenteficient de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, dar și o raportare publică semestrială a rezultatelor obținute în procesul de recuperare a banilor.

Pe 19 august anul curent, Alexandr Stoianoglo a declarat că Procuratura Generală va veni cu o propunere de modificare a legislației. Potrivit acestuia, la răspundere trebuie să fie trași  nu doar beneficiarii și organizatorii fraudei bancare, dar și membrii Guvernului din anii 2014-2015. În acea perioadă, actuala președintă Maia Sandu a fost ministru al Educației, iar actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, făcea parte din echipa acelui minister.

„Propunerea Procurorului General de a urmări penal membrii Guvernului din anii 2014-2015 pare a fi o încercare disperată de a exercita presiuni asupra actualului președinte al țării și asupra Legislativului. Se întâmplă în contextul amendamentelor votate de Parlament la Legea Procuraturii, care permite Consiliului Superior al Procurorilor să evalueze și să sancționeze Procurorul General. Iar ce ține de acțiunile întreprinse de Procuratura Generală în vederea recuperării miliardelor furate din sistemul bancar, în cel mai bun caz, ele pot fi calificate drept modeste, fără rezultate tangibile după șapte ani”, a conchis Iulian Groza, Director Executiv IPRE.

Acest material video a fost elaborat, în cadrul proiectului „Sporirea rezilienței față de cleptocrația sistemică din Republica Moldova”, implementat de IPRE în parteneriat cu Comunitatea WatchDog.md și susținut financiar de Fundația Soros Moldova. Conținutul materialului video reprezintă opinia experților IPRE responsabili de elaborarea acesteia și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros Moldova.