aşa a ieşit că în compania în care muncesc pe lângă training mai fac şi verificarea calităţii vânzărilor şi deservirii clienţilor
calitate destul de ridicată apropo, una din cele mai bune în ţară, fapt demostrat printr-un studiu independent

continuăm însă să suferim cu toţii din cauza impertenenţii şi lipsei de deschidere către oameni în instituţiile de stat
fiecare portar, paznic, "uborşiţâ", consideră a fi dreptul şi obligaţia lor să ţipe la tine, să întrebe unde #lea te duci şi să îţi zică că în genre nu poţi să intri

-de ce?
-cî eu aşă am dzîs!

ei bun, mi-am zis eu, dacă tot verific şi mă lupt pentru o calitate mai bună a deservirii într-o companie de ce nu pot să o fac peste tot?

-auz paţanu! undi ti duşi?
-la etajul 3
-da şi să faşi acolo?
-am o şedinţă
-dap nu esti nimi acolo!
-da au să vină acuş, trebuie să pregătesc sala
-nuştiu nica, până nu vine (aici urmează numele şefului) nu dau drumu la nimi!
-da...îmi spuneţi numele şi familia dvs?(aici cu faţă deşteaptă scot agenda şi pixul)
-da şi? vrei să facem cunoştinţâ?
-da, vă rog.
-hai treeşi!(se întoarce şi mormăie ceva supărat)

am mai încercat chestia asta ori de câte ori încercau să mă oprească sau să mă moralizeze atunci când eu aveam dreptate
concluzie: orice Baba Liuba se teme să zică numele său, nuştiu de ce...

disclaimer: dacă te bagi ca boul needucat peste capul omului fişca asta nu lucreză, trebuie să fii autorizat să faci ceea din ce vor să te oprească ca să o poţi face

iamgine de aici
Posted: 2010-01-18 00:38:00