Monitorul Justiției este un produs IPRE realizat în cadrul inițiativei Grupului de Experți în domeniul Justiției (GEJ) și care prezintă evoluțiile cheie din sectorul justiției din Republica Moldova.

Monitorul Justiției #7, este o ediție specială care se expune cu privire la hotărârile adoptate de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova din perioada 7 decembrie 2020 – 31 martie 2021.

Experții #GEJ au formulat următoarele concluzii

(1) Curtea Constituțională a constatat mai multe carențe de procedură dar și legate de fundamentarea actelor adoptate de Parlament aplicând suspendarea Legii nr. 218/2020 prin care SIS a trecut în coordonarea Parlamentului.

(2) Opinia Comisie de la Veneția adresată Curții Constituțională confirmă jurisprudența anterioară a CC și accentuează caracterul neabsolut al autonomiei Parlamentului. De asemenea Comisia de la Veneția a confirmat că Regulamentul Parlamentului poate fi supus controlului constituționalității, întrucât norma Constituțională conferă CC o astfel de competență.

(3) Suspendarea acțiunii Legii nr. 244/2020 care restrânge semnificativ termenii în care ANI poate efectua controlul averii și aplica sancțiuni a luat în calcul multiplele consecințele negative pe care ar fi putut să le genereze legea, inclusiv asupra cauzelor deja aflate în urmărire penală dar și a proceselor inițiate de ANI. Prin suspendarea acțiunii legii, Curtea nu a admis utilizarea cu rea credință a principiului retroactivității legii penale sau contravenționale mai blânde.

(4) Prin declararea neconstituționalității Legii nr. 234/2020 Curtea Constituțională nu a admis aprobarea unor acte de către Parlament fără a fi respectate cerințele ce țin de fundamentarea proiectelor de lege ce țin de impactul lor bugetar.

(5) Curtea Constituțională a constatat că procesul de consultări în sensul articolului 98 alin. (1) din Constituție stabilește pentru Președintele Republicii Moldova obligația de a purta consultări efective și nu pro-forma în procesul de identificare a candidatului pentru funcția de prim-ministru.

(6) Curtea Constituțională a constatat că prevederile Legii nr. 136/2017 cu privire la Guvern sunt parțial neconstituționale și a admis că Guvernul în demisie poate numi în funcții persoane cu funcții de demnitate publică altele decât miniștrii, precum și funcționari publici.

(7) Curtea Constituțională a constatat că prevederile Legilor nr. 236/2020 și 240/2020 au fost adoptate contrar cerințelor de procedură dar și de conținut ale Constituției. Astfel, modificările adoptate pentru a schimba modul de funcționare al farmaciilor și de comercializare al medicamentelor au fost declarate neconstituționale.

(8) Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile Legii nr. 230/2020 pe motiv de nerespectare a cerințelor de procedură la adoptarea actelor care comportă un impact bugetar.

(9) Curtea Constituțională a constatat că existența unei majorități parlamentare absolut formalizate nu este suficientă atât timp cât candidatul susținut pentru funcția de Prim-ministru își exprimă lipsa de interes pentru a mai fi candidat al acestei majorități.

Autori: Iulian Rusu (iulian.rusu@ipre.md)

Veronica Mihailov-Moraru (veronica.mihailov-moraru.gej@ipre.md)

Svetlana Balmuș (svetlana.balmus.gej@ipre.md)

Tatiana Ceaglic (tatiana.ceaglic.gej@ipre.md)

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Grupul de Experți în domeniul Justiției”, susținut financiar de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros Moldova. Conținutul publicației este opinia Grupului de Experți în domeniul Justiției și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros Moldova.