Știri sociale
- Detalii
3000 de persoane consultate în 31 de luni
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) lansează Raportul „Apelul cetăţenilor la linia fierbinte: de 3 ani împotriva corupţiei, cu responsabilitate civică şi curaj». Este al doilea raport de acest fel al CAPC şi conţine constatări privind realizările proiectului „Educarea mass-media şi sensibilizarea populaţiei împotriva corupţiei», implementat cu susţinerea financiară a Ambasadei Britanice la Chişinău, în perioada aprilie 2007-decembrie 2009.
Raportul constată o ineficienţă îngrijorătoare a liniilor fierbinţi anticorupţie instituite de către Guvern, motiv din care, liniile fierbinţi anticorupţie ale societăţii civile vor rămîne în continuare o alternativă solicitată de cetăţenii Republicii Moldova.
În 31 luni de activitate a liniei fierbinţi anticorupţie 92-79-79 au fost oferite consultaţii juridice gratuite la aproape 3000 de persoane, în cadrul a peste 5000 de apeluri. Din acestea, aproximativ 20% s-au referit la cazuri de corupţie, iar 80% — la alte fenomene negative, pe care populaţia le confundă cu manifestările de corupţie.
Probabilitatea cea mai înaltă de înţelegere corectă a fenomenului corupţiei o prezintă tinerii în vîrstă de pînă la 25 de ani, elevi şi studenţi sau angajaţii din sectorul public, în vîrstă de pînă la 40 de ani, adică, tocmai categoriile mai puţin dispuse să sesizeze despre un act de corupţie.
Profilul persoanei disponibile să comunice un act de corupţie rămîne acelaşi din anul 2007: este mai degrabă un bărbat, cu o vîrstă cuprinsă între 41 şi 60 de ani, fiind angajat în sectorul privat.
Generaţia tînără a ţării manifestă o înţelegere sporită a corupţiei, însă este prea indiferentă pentru a o denunţa, pe cînd populaţia matură şi în vîrstă, deşi nu rămîne indiferentă în faţa corupţiei şi doreşte să vorbească despre ea, odată cu înaintarea în vîrstă, o confundă tot mai des cu alte fenomene sociale negative.
Cele mai frecvente încălcări cu caracter corupţional, comunicate prin intermediul liniei fierbinţi 92-79-79, au fost atestate în domeniile: învăţămînt (27%), sector privat (16%), poliţie (14%), ministere şi alte autorităţi publice centrale (11%), medicină (11%), autorităţi publice locale (10%), justiţie şi avocatură (8%) şi vama (3%). Majoritatea interlocutorilor exprimau sentimentul de frică faţă de autorităţi şi posibilităţile de conlucrare cu ele.
Ziarul de Garda
Raportul constată o ineficienţă îngrijorătoare a liniilor fierbinţi anticorupţie instituite de către Guvern, motiv din care, liniile fierbinţi anticorupţie ale societăţii civile vor rămîne în continuare o alternativă solicitată de cetăţenii Republicii Moldova.
În 31 luni de activitate a liniei fierbinţi anticorupţie 92-79-79 au fost oferite consultaţii juridice gratuite la aproape 3000 de persoane, în cadrul a peste 5000 de apeluri. Din acestea, aproximativ 20% s-au referit la cazuri de corupţie, iar 80% — la alte fenomene negative, pe care populaţia le confundă cu manifestările de corupţie.
Probabilitatea cea mai înaltă de înţelegere corectă a fenomenului corupţiei o prezintă tinerii în vîrstă de pînă la 25 de ani, elevi şi studenţi sau angajaţii din sectorul public, în vîrstă de pînă la 40 de ani, adică, tocmai categoriile mai puţin dispuse să sesizeze despre un act de corupţie.
Profilul persoanei disponibile să comunice un act de corupţie rămîne acelaşi din anul 2007: este mai degrabă un bărbat, cu o vîrstă cuprinsă între 41 şi 60 de ani, fiind angajat în sectorul privat.
Generaţia tînără a ţării manifestă o înţelegere sporită a corupţiei, însă este prea indiferentă pentru a o denunţa, pe cînd populaţia matură şi în vîrstă, deşi nu rămîne indiferentă în faţa corupţiei şi doreşte să vorbească despre ea, odată cu înaintarea în vîrstă, o confundă tot mai des cu alte fenomene sociale negative.
Cele mai frecvente încălcări cu caracter corupţional, comunicate prin intermediul liniei fierbinţi 92-79-79, au fost atestate în domeniile: învăţămînt (27%), sector privat (16%), poliţie (14%), ministere şi alte autorităţi publice centrale (11%), medicină (11%), autorităţi publice locale (10%), justiţie şi avocatură (8%) şi vama (3%). Majoritatea interlocutorilor exprimau sentimentul de frică faţă de autorităţi şi posibilităţile de conlucrare cu ele.
Ziarul de Garda
