Știri sociale

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) au lansat la19 noiembrie curent, studiul-pilot “Cartografierea programelor de educație parentală furnizate în Republica Moldova”.

Studiul a fost realizat în perioada ianuarie-februarie 2020 și a avut drept obiective identificarea tipurilor de programe de educație parentală implementate în Republica Moldova, precum și stabilirea cadrului de activitate ale acestora,  particularitățile de desfășurare, determinarea profilului prestatorilor programelor de parenting, dar și  a beneficiarilor acestor programe, și nu în ultimul rând evidențierea dificultăților în prestarea programelor de educație parentală.

Confrom rezultatelor studiului, au fost evidențiați 32 de prestatori de programe de educaţie parentală majoritatea ONG-uri, care livrează părinților 52 de programe de educație parentală. Mai mult de jumătate (51,9%) din numărul acestora desfășoară programe de educaţie parentală, începând cu anul 2018, la doi ani de la adoptarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022.

Tematicile abordate cel mai frecvent în cadrul programelor și activităților de educație parentală sunt: modalitățile de îngrijire și protecție a copiilor (23,1%), educația fără violență (23,1%) și îngrijirea copiilor cu dizabilități (17,3%). În calitate de beneficiari ai programelor de educație parentală  mai frecvent sunt  femei (78%), cu vârsta cuprinsă între 30-44 ani (65,8%), cu studii medii (46,9%), din mediul rural (46,9%), fiind atât persoane din categoria celor defavorizate, cât și înstărite (50%). Au fost constatate lacune la capitolul programe de educație parentală adresate taților.

Totodată, cei care prestează servicii și programe de educație parentală se confruntă cu o serie de dificultăți, cele mai importante evidențiate în urma studiului fiind: recrutarea părinţilor beneficiari ai programului (56%), lipsa sau insuficienţa resurselor financiare pentru desfășurarea programelor (40,6%), recrutarea facilitatorilor pregătiţi în domeniu (37,5%), acreditarea programelor (21,9%) etc.

Printre cele mai relevante recomandări ale studiului se regăsesc:

• Necesitatea revizuirii principalului document de politici în domeniu, Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022, din perspectiva noțiunilor-cheie ale domeniului (formator, facilitator, program, servicii, certificare, validare, acreditare etc.), precum și aprobarea în termini cât mai restrânși a Planului de acțiuni cu privire la implementarea startegiei;
• Revizuirea unor acte normative, precum ”Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei” (CAEM-2) și ”Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova”, în vederea examinării oportunității de introducere a specializării de educator parental;
• Clarificarea mecanismului de acreditare a programelor de educație parentală, inclusiv a instituțiilor mandatate cu acreditarea și monitorizarea în acest domeniu;
• Dezvoltarea unei baze de date cu privire la prestatori, formatori, programe, servicii și activități de educație parentală;
• Dezvoltarea mecanismului de contractare a serviciilor de educație parentală prestate de furnizorii privați, etc.

Studiul complet poate fi găsit pe site-ul CNPAC: https://bit.ly/2ISorzZ

Studiul a fost lansat în cadrul Conferinței naționale “Pledoarie pentru o educație parentală de calitate: provocări și perspective”, din 19-20 noiembrie 2020, la care participă reprezentanți ai ministerelor de resort, specialiști din domeniul educației, protecției sociale și altor domenii conexe cu educația parentală din diferite localități ale țării, precum și experți din Estonia, Italia, Marea Britanie, România și Republica Moldova.

Conferința poate fi vizionată live pe pagina Facebook a CNPAC.