Știri sociale

Procesul achiziţiilor publice are un caracter mai mult opac decât transparent, Legea privind accesul la informaţie este în continuare încălcată de către funcţionari, iar cetăţenii nu cunosc cum sunt utilizaţi banii publici. Aceasta este concluzia generală a Raportului de monitorizare a transparenţei achiziţiilor publice, elaborat de Centrul „Acces-info”, în baza rezultatelor obţinute în perioada martie-august 2009.

Raportul a fost prezentat luni, 30 noiembrie, la Agenţia de presă „Info-Prim Neo”. „În acest raport situaţia este identică cu cea din anii 2007 şi 2008 şi alţi ani precedenţi. Putem spune că raportul este o radiografie a fostei guvernări la capitolul achiziţiilor publice, dar şi o avertizare pentru actuala guvernare, care trebuie să ceară drastic respectarea legislaţiei”, a declarat Vasile Spinei, preşedintele centrului „Acces-info”.

Monitorizării au fost supuse 297 de instituţii publice, la categoria autorităţi şi instituţii centrale; consilii municipale şi raionale; primării, preturi; instituţii de cercetări ştiinţifice, instituţii de învăţământ superior şi din domeniul sănătăţii. Fiecare dintre acestea a primit câte 8 cereri de acces la informaţie şi câte 20 de solicitări concrete.

Potrivit datelor raportului, la cererile de informaţii au fost primite 22,6% răspunsuri, 10,3% refuzuri în scris şi 67,1% de răspunsuri tacite.

Cea mai mare rată a refuzului la solicitări a fost din partea instituţiilor de cercetări ştiinţifice. Spre mirarea autorilor raportului a fost constatată şi dosirea informaţiei de către un număr mare de consilii raionale, care după câteva seminare de instruire privind accesul la informaţie, s-au dovedit a fi închise.

Vasile Spinei explică rezultatele nesatisfăcătoare prin faptul că mulţi responsabili mai sunt destul de conservatori, dar şi prin imperfecţiunea legislaţiei care, sub pretextul protejării secretului comercial şi al asigurării concurenţei loiale, restricţionează excesiv accesul publicului la informaţiile privind etapele procedurale, încheierea contractelor propriu-zise şi realizarea acestora.

Autorii raportului au mai spus că de cele mai dese ori, instituţiile refuzau să ofere informaţii pentru că „lipsea persoana responsabilă”, „documentele sunt în arhivă”, „a fost solicitat un volum prea mare de informaţii”. Cel mai ingenios răspuns, după Vasile Spinei, a fost cel din partea Aparatului Parlamentului: „Dosarele şi computerele au ars” (în perioada protestelor din aprilie – n. r.).

Întrebat dacă va acţiona în judecată instituţiile care au refuzat să ofere informaţii, Vasile Spinei a menţionat că deja există peste 400 de cauze în acest fel. „Orice chemare în judecată este un gest educativ. Funcţionarul certat cu legea trebuie pus la punct”, a spus Spinei.

Recomandările de bază ale raportului, în vederea redresării situaţiei, se referă, în primul rând, la necesitatea unei transparenţe în domeniul achiziţiilor, obligarea responsabililor de a reacţiona constructiv la critică, precum şi perfectarea Buletinului Achizţiilor Publice şi a paginii web a instituţiilor publice. Totodată, recomandările sunt şi pentru Parlament şi Guvern, care ar trebui să eficientizeze controlul.