Mecanismul de răspundere disciplinară a judecătorilor din Moldova este extrem de complex, ceea ce favorizează neîncrederea în proceduri atât din partea justițiabililor și a opiniei publice, cât și din partea judecătorilor. În ultimii cinci ani de zile, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au fost depuse peste 7,500 de sesizări cu privire la acțiunile judecătorilor, în baza cărora în fața Colegiului disciplinar au ajuns 250 de judecători și au fost aplicate 49 de sancțiuni. Pentru fiecare cauză, care parcurge toate etapele unei proceduri disciplinare, sunt implicate nu mai puțin de cinci instituții și alocate între 30 și 38 de persoane, durata fiecărui caz fiind estimată la circa 400 de zile. Astfel, mecanismul trebuie simplificat și eficientizat pentru a responsabiliza judecătorii, fără a afecta, desigur, independența lor. Acestea sunt concluziile de bază ale documentului analitic „Răspunderea disciplinară a judecătorilor în Republica Moldova. Evaluarea legislației şi a practicilor”, elaborat de Dr. Cristi DANILEȚ, judecător la Tribunalul Cluj din România. Documentul analitic a fost lansat la 10 iulie 2020 la Chișinău.

În opinia autorului, disfuncționalitățile sistemului disciplinar țin nu doar de modul de definire a abaterilor disciplinare, respectiv de procedura de tragere la răspundere disciplinară a magistraților, ci și de aspecte care privesc administrarea justiției și independența judecătorilor.

Judecătorii nu ar trebui sancționați disciplinar nici pentru performanțe profesionale slabe, nici pentru încălcări de natură etică. Abaterile disciplinare trebuie să fie strict legate de activitatea desfășurată ca judecător. În paralel cu consolidarea mecanismului disciplinar, trebuie făcute eforturi pentru optimizarea activității judecătorilor – asigurarea unui număr adecvat de dosare și a unui număr de judecători și aparat tehnic suficient. Totodată, judecătorii trebuie apărați de presiunile din interiorul sistemului (în special din partea conducătorilor instanțelor), dar și din afară (procurori și politicieni). Există declarații îngrijorătoare despre faptul că judecătorii care au adoptat soluții contrar așteptărilor sau au încercat să-și expună opoziția față de asemenea influențe, s-au ales imediat cu diferite proceduri disciplinare sau de altă natură, calificative slabe sau au fost nevoiți să plece din sistem.

Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor (în vigoare din 2015) și noul Cod administrativ (în vigoare din 2019) au îngreunat activitatea de verificare şi cercetare a judecătorilor şi au aglomerat organismele implicate în procedura disciplinară. De exemplu, pe parcursul anului 2019, pentru doar 13 sancțiuni disciplinare au fost alocate câte 30 – 38 de persoane, din care cel puțin 16 au fost judecători. Acest mecanism implică prea multe instituții: Inspecția judiciară, Completul de admisibilitate, Colegiul disciplinar, CSM, curtea de apel și Curtea Supremă de Justiție, ceea face mai anevoioasă procedura disciplinară. Pentru a eficientiza procesul, autorul recomandă reducerea timpului acordat acestuia și a resurselor umane implicate.

Inspecția judiciară și Colegiul disciplinar ar trebui să devină în practică instituții autonome de CSM. Criteriile de selecția a judecătorilor-inspectori trebuie modificate, numărul lor trebuie majorat, iar Inspecția judiciară să beneficieze de un aparat propriu. Atribuțiile în materie disciplinară ale Colegiului disciplinar și CSM se suprapun, astfel că se recomandă delegarea completă a acestora de către CSM Colegiului disciplinar. De asemenea, se recomandă îmbunătățirea calității motivărilor hotărârilor adoptate.

Constatările și recomandările ce țin de eficientizarea activității în materie disciplinară pot fi găsite în documentul analitic „Răspunderea disciplinară a judecătorilor în Republica Moldova. Evaluarea legislației şi a practicilor”.

Documentul analitic a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Documentul este disponibil în limba română.