ONG-urile de media îndeamnă noua guvernare să reformeze domeniul mass-media

Foaia de parcurs în domeniul mass-media conţine cinci domenii sau tipuri de reforme propuse de societatea civilă: reforma audiovizualului public, reforma Consiliului Coordonator al Audiovizualului, deetatizarea presei, politici de stimulare a dezvoltării presei independente şi reforma legislativă. Societatea civilă consideră că legislativul trebuie, în mod prioritar, să elaboreze şi să aplice mecanisme legale, prin care candidaturile pentru funcţia de membru al Consiliului de Observatori al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” să nu fie desemnate pe criterii politice, fiind asigurată transparenţa procesului de desemnare şi reprezentativitatea credibilă a CO, să excludă orice influenţă sau imixtiune a statului şi a politicului, în general, în politica editorială a Companiei publice „Teleradio-Moldova”, inclusiv prin asigurarea independenţei financiare reale a serviciului public de radioteleviziune etc. Responsabilizarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului este o măsură urgentă propusă de organizaţiile semnatare, în particular prin introducerea obligativităţii unor audieri parlamentare anuale pe marginea rapoartelor de activitate ale CCA, cu prezentarea rapoartelor alternative. Este, de asemenea, stringentă asigurarea respectării obligativităţii de motivare a deciziilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Un şir de reforme legislative sunt propuse pentru a stimula dezvoltarea presei în R. Moldova şi pentru a crea condiţii economice egale tuturor redacţiilor: deetatizarea publicaţiilor periodice, asigurarea accesului egal şi transparent la „publicitatea de stat” prin organizarea de tendere, acordarea de subsidii şi scutirea ziarelor de plata TVA din veniturile provenite din activitatea lor editorială etc.

Organizaţiile semnatare cheamă noua putere de la Chişinău să demonstreze devotament faţă de normele europene în domeniul mass-media, al libertăţii de exprimare şi informare, pentru a fortifica procesul democratic iniţiat în R. Moldova.

Traseul libertăţii presei in Moldova urmărit de către organizaţiile internaţionale care monitorizează evoluţia sau involuţia libertăţii presei în lume a intrat în recesiune începând cu anul 2004 când organizaţia Freedom House a cotat libertatea presei în Moldova cu „neliberă”. Acest declin al democraţiei în R. Moldova a culminat cu evenimentele din aprilie 2009, când instituţia mass-media a fost intens expusă presiunilor şi încercărilor autorităţilor de a-i sabota activitatea şi rolul firesc de „câine de pază” al societăţii.

Comportamentul mass-media, dar şi al autorităţilor vizavi de mass-media din Moldova în perioada campaniilor electorale din acest an, precum şi în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a demonstrat disfuncţii  serioase la capitolul exerciţiu liber al dreptului la exprimare şi informare; independenţă şi libertatea presei faţă de orice influenţă a politicului, faţă de cenzură şi autocenzură; integritate şi respect faţă de lege din partea instituţiilor statului, dar şi din partea presei etc.

Simptomatic a fost comportamentul în anul 2009 al radiodifuzorului public şi al organului de reglementare în audiovizual: IPNA Compania „Teleradio Moldova” şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Rapoarte naţionale şi internaţionale au semnalat grave abateri de la norma legală admise de serviciului de radiodifuziune public, iar CCA, care este garant al interesului public şi are menirea de a coordona activitatea audiovizuală, şi-a exercitat autoritatea ca un organ atrofic.

În Recomandarea APCE 1506 (2001) asupra libertăţii de exprimare şi de informare în mass-media din Europa este accentuat faptul că „existenţa mass-media libere şi independente reprezintă un indicator esenţial în ce priveşte maturitatea democratică a unei societăţi”.

Chemăm noua putere de la Chişinău să demonstreze devotament faţă de normele europene în domeniul mass-media, a libertăţii de exprimare şi informare, pentru a fortifica procesul democratic iniţiat în R. Moldova.

În mod special, solicităm Parlamentului R. Moldova să înceapă prioritar reforma instituţiei mass-media prin punerea în aplicare a recomandărilor Consiliul Europei în acest domeniu (a se vedea Recomandarea 1147 (1991) a Adunării Parlamentare privind responsabilitatea parlamentelor în materie de reformă democratică a radiodifuziunii şi Recomandarea (94) 13 a Comitetului de Miniştri asupra măsurilor vizând promovarea transparenţei în mediile de informare, Recomandarea (96) 10 privind garantarea independenţei serviciului public al radiodifuziunii, Recomandarea Comitetului de Miniştri (99) 1) privind măsurile vizând promovarea pluralismului în mediile de informare, Recomandarea 1506 (2001) asupra libertăţii de exprimare şi de informare în mass-media din Europa, Recomandării Comitetului de Miniştri (2000) 23 privind independenţa şi funcţiile autorităţilor de reglementare a sectorului radiodifuziunii etc.).

Organizaţiile neguvernamentale militante pentru libertatea mass-media, libertatea cuvântului şi accesului nestingherit la informaţie au conturat o listă de soluţii la cele mai stringente probleme în domeniul libertăţii presei în R. Moldova:

1. Reforma audiovizualului public

• Elaborarea şi aplicarea unor mecanisme legale, prin care candidaturile pentru funcţia de membru al Consiliului de Observatori al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” să nu fie desemnate pe criterii politice, să fie asigurată transparenţa procesului de desemnare şi reprezentativitatea credibilă a CO. Organizarea de dezbateri publice la aceste subiecte cu participarea profesioniştilor din domeniu.
• Excluderea imixtiunii statului (reprezentanţilor puterii) în politica editorială a IPNA Compania „Teleradio-Moldova”. Asigurarea independenţei financiare reale a Companiei, inclusiv prin elaborarea şi adoptarea unor bugete pentru o perioadă mai mare decât cea a guvernării, introducerea taxei pentru audiovizualul public care va implica cetăţenii în responsabilizarea audiovizualului public.
• Dezbaterea publică a Caietului de sarcini al IPNA Compania „Teleradio-Moldova”. Obligarea CO să prezinte dări de seamă la fiecare şase luni şi nu doar în Parlament, ci şi în cadrul unor evenimente publice speciale.

2. Reforma Consiliului Coordonator al Audiovizualului

• Elaborarea şi aplicarea unor mecanisme legale, prin care candidaturile pentru funcţia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului să nu fie desemnate pe criterii politice, să fie asigurată transparenţa procesului de desemnare şi reprezentativitatea credibilă a CCA. Organizarea de dezbateri publice la aceste subiecte cu participarea profesioniştilor din domeniu. Aplicarea mecanismelor de responsabilizare a CCA în ansamblu şi a fiecărui membru al CCA pentru aplicarea prevederilor Codului Audiovizualului.
• Asigurarea transparenţei procesului de acordare şi retragere a licenţelor de emisie şi a frecvenţelor disponibile şi disponibilizate. Publicarea obligatorie a anunţurilor despre concursurile de acordare a licenţelor de emisie şi a frecvenţelor în ziarele naţionale cu cel mai mare tiraj. Asigurarea respectării obligaţiei de a motiva orice decizie adoptată de CCA.
• Accelerarea procesului de trecere la televiziunea digitală în mod transparent şi fără excluderea unor radiodifuzori de pe piaţa media.
• Amendarea Codului Audiovizualului prin introducerea obligativităţii unor audieri parlamentare anuale pe marginea activităţii CCA, cu rapoarte prezentate de toate părţile interesate, inclusiv de societatea civilă.

• Excluderea şi descurajarea utilizării de către autorităţile publice a mass-media în calitate de instrument de propagandă politică, precum şi crearea de condiţii egale de dezvoltare a mass-media prin desfiinţarea monopolului şi a concentrării proprietăţii mass-media prin adoptarea Proiectului de lege privind deetatizarea publicaţiilor periodice din Republica Moldova.
• Elaborarea şi implementarea unor mecanisme clare şi transparente de utilizare a banilor publici pe segmentul mass-media. Organizarea de tendere la nivel naţional şi local privind organizarea campaniilor de presă de interes comunitar, finanţate din bani publici, precum şi privind plasarea aşa-numitei „publicităţi de stat” – anunţuri oficiale, bugete, convocări, decizii importante etc.
• Asigurarea transparenţei şi accesului liber la informaţia cu privire la proprietăţile mass-media, inclusiv asupra informaţiei despre tirajele de presă şi structurile de holding mass-media existente în RM.

4. Politici de stimulare a dezvoltării presei independente

• Elaborarea Concepţiei de dezvoltare a mass-media independente. Concepţia ar presupune acţiuni de natură să stimuleze dezvoltarea presei independente în R. Moldova, programate pentru implementare graduală, în funcţie de gradul de pregătire a pieţei media autohtone şi de situaţia economică a ţării.
• Susţinerea dezvoltării presei naţionale de importanţă socială (excepţie: publicaţiile de reclamă şi cele erotice). Includerea în Legea Bugetului de Stat a unor prevederi, prin care presa scrisă de importanţă socială ar beneficia de subsidii pentru acoperirea cheltuielilor de distribuţie (aceste subsidii ar putea fi acordate direct distribuitorilor de presă – ÎS „Poşta Moldovei”).
• Modificarea Codului Fiscal şi stabilirea unui cadru fiscal preferenţial pentru instituţiile de presă: majorarea până la 40% a cotei de publicitate din suprafaţa totală a ziarelor, depăşirea căreia duce la creşterea cotei de impozitare (actualmente, legea prevede că un ziar care conţine mai mult de 30% publicitate este publicaţie de reclamă şi trebuie să plătească impozite mai mari). Scutirea ziarelor de plata TVA din sumele provenite din activitatea lor editorială, indiferent de cifra de afaceri. (variantă: majorarea până la 500.000 lei a sumei de venituri, la atingerea căreia instituţiile de presă sunt obligate să plătească TVA – acum această cifră este de 200.000 lei pentru toţi agenţii economici). În acest sens este necesară adoptarea proiectului Legii pentru completarea art.103 din Codul fiscal nr.1163- XIII din 24 aprilie 1997 şi proiectul Legii pentru modificarea art.14 din Legea nr.1227-XIII din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate.

• Abrogarea Legii presei şi adoptarea unor reglementări care să încurajeze libertatea de exprimare şi libertatea mass-media.
• Modificarea articolului 47 din Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006 referitor la taxa anuală de acoperire a cheltuielilor de reglementare care este în contradicţie cu prevederile Articolului 7 (Stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi taxelor generale de stat şi locale) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (cu modificările şi completările ulterioare), care stipulează: „(1) Impozitele şi taxele generale de stat şi locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin modificarea şi completarea prezentului cod.”
• Modificarea Hotărârilor de Guvern care stabilesc taxele pentru obţinerea informaţiilor la Camera Înregistrării de Stat, ÎS Cadastru etc. în conformitate cu Legea privind accesul la informaţie, care stipulează că „mărimile plăţilor nu vor depăşi mărimile cheltuielilor suportate de către furnizor pentru facerea copiilor, expedierea lor solicitantului şi traducere, la cererea solicitantului.”
• Instituirea unor mecanisme clare în legislaţia naţională de descurajare a cenzurii şi de pedepsire a persoanelor care înfăptuiesc cenzura şi completarea Codului contravenţional cu un articol care pedepseşte contravenţional cenzura.
• Completarea Codului penal cu un nou articol care să pedepsească infracţiunea de împiedicare intenţionată a activităţii mass-media şi intimidare a cetăţenilor pentru critică.
• Amendarea prevederilor care limitează nejustificat şi contrar standardelor europene dreptul la libera exprimare din Legea secretului de stat, Legea cu privire la contracararea activităţii extremiste, Codul contravenţional.
• Modificarea Codului contravenţional, prin înăsprirea pedepselor pentru îngrădirea accesului la informaţie şi ne-oferirea informaţiilor de interes public în termenele stabilite de lege.
• Completarea Legii cu privire la publicitate cu o noţiune nouă şi anume „publicitate publică – publicitate achiziţionată din bani publici”. De asemenea, trebuie reglementată diferenţa de substanţă existentă între „publicitatea comercială”, „publicitatea socială” şi „publicitatea publică” care să prevadă o serie de obligaţii pentru sectorul public, pornind de la faptul că publicitatea plasată de către autorităţile publice urmăreşte nu doar obiective filantropice şi de importanţă socială dar şi alte obiective (de ex: anunţuri de angajare etc.).
• Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achiziţiile publice care are ca scop instituirea, în cadrul procedurilor de achiziţii publice, a garanţiilor juridice ale utilizării transparente şi responsabile a banilor publici în domeniul mass-media. Acest proiect de lege va permite crearea condiţiilor egale pentru toate mass-media în accesul la finanţele publice, inclusiv cele utilizate pentru publicitate de către instituţiile şi agenţii economici subvenţionaţi, într-o formă sau alta, din bani publici.
• Modificarea Legii Procuraturii, prin care procurorii ar fi obligaţi să se autosesizeze sau să sesizeze alte organe de drept în urma materialelor difuzate de presă care conţin informaţii (fapte, declaraţii, afirmaţii) despre crime şi infracţiuni, inclusiv corupţie, protecţionism, conflict de interese.
• Adoptarea proiectului de lege cu privire la ajutoarele de stat pentru publicaţiile periodice prin care să fie reglementată susţinerea şi promovarea de către stat a dezvoltării economice a publicaţiilor periodice şi a independenţei editoriale a publicaţiilor periodice, protejării de către autorităţile şi instituţiile publice a concurenţei loiale, combaterii activităţii autorităţilor administraţiei publice de limitare a concurenţei în domeniul presei scrise.
• Adoptarea proiectului de lege privind deetatizarea publicaţiilor periodice (menţionat la capitolul „Deetatizarea presei”).

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociaţia Presei Independente

Asociaţia Presei Electronice

Centrul „Acces-info”

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Comitetul pentru Libertatea Presei

Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova