Mecanismul de finanțare directă a organizațiilor societății civile de către stat: realități și opțiuni
Durabilitatea financiară a Organizațiilor Societății Civile (OSC) este considerată drept una din cele mai mari probleme cu care se confruntă OSC în Moldova. Din acest considerent, am încercat să înțelegem cum funcționează mecanismul de finanțare directă de către stat a proiectelor organizațiilor societății civile.
Mecanismul existent de finanțare directă de către stat a organizațiilor societății civile necesită intervenții pentru perfecționarea și eficientizarea lui. Aceasta derivă din răspunsurile OSC și reprezentanților APC și APL care au participat în februarie-martie2018 la un exercițiu de analiză și apreciere a actualului sistem de finanțare directă de către stat a OSC. Chestionarul a fost trimis în adresa a 250 de organizații/autorități și a fost completat de 43 de instituții naționale, regionale și locale, prin care am colectat răspunsuri și propuneri pentru eficientizarea mecanismului respectiv.
OSC au fost invitate să răspundă la câteva întrebări legate de identificarea problemelor de funcționare a actualului mecanism de finanțare a proiectelor OSC de către instituțiile statului. A fost de asemenea consemnată și opinia lor cu privire la elementele care trebuie schimbate în mecanismul susmenționat și acțiunile ce trebuie întreprinse pentru ca acest mecanism să funcționeze mai eficient și să producă un impact mai mare.
Din numărul total de 43 de respondenți, 18 au fost organizații naționale, 15 organizații locale, trei fundații și o instituție privată națională, doi reprezentanți ai APC, doi reprezentanți ai APL și trei reprezentanți ai celor trei grupuri de inițiativă.
Dintre toți respondenții, 64,3% apreciază mecanismul existent ca fiind nesatisfăcător și doar 16,7% - ca satisfăcător și 7,1% - ca fiind bun, iar 11,9% din respondenți nu au putut da o apreciere acestui mecanism.
Surse și pondere
Pentru a înțelege care este ponderea finanțărilor oferite din bugetul de stat în bugetele organizațiilor respondente, acestora li s-a solicitat să indice sursele de finanțare și ponderea fiecărei surse.
Conform răspunsurilor OSC, 13 au menționat că au primit fonduri de la APC, iar 16 – de la APL. Peste 75% din bugetele celor 65% de respondenți (28 organizații) sunt asigurate din fondurile donatorilor internaționali și doar o organizație din 43 a menționat că peste 51% din sursele lor de finanțare sunt de la APC. O altă organizate a indicat aceeași proporție a finanțării în bugetul său obținută de la APL. Cota finanțărilor din banii publici în bugetele OSC rămâne a fi extrem de mică și acestea sunt în continuare dependente de fondurile externe. Până la 1% din bugete ale 49% dintre organizațiile respondente este format din resursele alocate în urma desemnării procentuale, iar 21% din respondenți au afirmat că donațiile din comunitate și activitatea antreprenorială constituie, fiecare în parte, până la 1% din bugetul organizației.
Insuficiența de programe și resurse pentru finanțarea OSC, capacitățile instituționale limitate de asigurare a dialogului eficient cu societatea civilă, resursele umane calificate insuficiente implicate în concursurile de finanțare nerambursabilă oferită OSC și incoerența cadrului legal de reglementare a mecanismului de finanțare a proiectelor OSC din banii publici sunt menționate de 95% din OSC drept cele mai mari probleme ale mecanismului de finanțare directă funcțional în prezent.
90% din organizațiile respondente menționează că statul nu le consultă atunci când sunt stabilește prioritățile de finanțare pentru următorul an, subliniind de asemenea nivelul scăzut de transparență a procesului de finanțare a proiectelor. 81% din OSC consideră că și condițiile de depunere a cererilor nu sunt suficient de clar explicate în anunțul de lansare a concursului de finanțare a proiectelor, iar în cadrul interviurilor, peste 50% din reprezentanți ai OSC au spus că este necesar ca fiecare instituție de stat finanțatoare, imediat după publicarea informației despre concursul de proiecte, să organizeze evenimente de instruire pentru organizațiile interesate să depună cereri.
Pentru a spori încrederea în corectitudinea procesului de finanțare a proiectelor, 81% din OSC consideră că rapoartele narative cu rezultatele proiectelor trebuie să fie publicate pe pagina instituției finanțatoare. 74% din OSC consideră că instituțiile finanțatoare trebuie să publice informația despre componența nominală a comisiei de evaluare a proiectelor (pentru a se convinge că nu există conflicte de interese), iar după evaluarea proiectelor trebuie expediate răspunsuri organizațiilor care au depus cereri de finanțare, dar care nu au fost selectate, indicând cauzele neselectării proiectelor acestora.
În opinia OSC, nici mecanismele de raportare nu sunt dezvoltate la nivelul adecvat, afirmație susținută de 88% din respondenți, care consideră că ar trebui să fie dezvoltat un model unic de raportare financiară și narativă pentru fondurile din bugetul public.
Pentru asigurarea transparentei procesului de finanțare directă de către stat, 74% din OSC consideră că trebuie să existe un regulament-cadru de organizare a concursurilor de finanțare a proiectelor OSC de către APC. Iar 72% pledează pentru prezentarea publică a informației despre rezultatele așteptate de instituția finanțatoare în urma implementării proiectelor finanțate.
În procesul de analiză a practicilor de finanțare directă de către stat a OSC se conturează ideea că statul trebuie să analizeze posibilitatea de micșorare a cotei contribuției financiare obligatorii pe care organizația trebuie să o prezinte atunci când depune un proiect la concursul de granturi. Analizând condițiile stabilite în regulamentele de finanțare a fiecărei instituții finanțatoare, constatăm că această contribuție solicitată de la OSC variază între 15% și 50% din bugetul proiectului, fapt pe care 72% dintre organizațiile respondente îl apreciază drept o cotă prea mare pentru o organizație nonprofit.
Adițional la problemele analizate anterior, organizațiile societății civile au menționat în chestionar, la rubrica „altele”, și faptul că multe OSC nu cunosc despre programele de finanțare pe care le oferă statul, că se atestă un grad sporit de control politic asupra instituțiilor statului, și că trebuie să existe mecanisme flexibile de finanțare care să ia în considerație și posibilitatea finanțărilor pe termen lung.
Opinia unor respondenți (1): „Actualmente, nu avem mecanisme clare și viabile de finanțare a OSC nici pentru unul dintre nivelurile de finanțare (central sau local). Mecanismele respective trebuie să fie flexibile, să ia în considerație necesitatea de finanțare pe termen lung (de ex., a anumitor servicii de sănătate sau sociale) și oportunitatea finanțărilor unice, per eveniment, de exemplu”.
Opinia unor respondenți (2): „Nu există o politică de stat în acest domeniu și, respectiv, nu sunt atribuite surse financiare suficiente. Finanțările au loc sporadic, fără un mecanism unic bine stabilit și fără alocarea unor surse financiare substanțiale”.
În cadrul studiului au fost solicitate opiniile OSC despre funcționarea mecanismului de finanțare directă a OSC de către autoritățile locale. Tabloul general al problemelor identificate la nivel local nu se schimbă prea mult comparativ cu nivelul național. Primele trei probleme, conform aprecierii făcute de 86% din cei 43 de respondenți, sunt: lipsa experienței APL în organizarea concursurilor de finanțare a proiectelor și resursele umane calificate insuficiente, promovarea slabă a oportunităților de finanțare și lipsa programelor de finanțări nerambursabile pentru proiectele OSC, implementate anual de APL.
83% din OSC menționează aici, drept probleme majore, bugetele mici ale APL care nu permit finanțarea proiectelor OSC și lipsa unui regulament-cadru de organizare a concursurilor de granturi. 81% din OSC atenționează asupra nivelului scăzut de transparență în luarea deciziilor, iar gradul sporit de influență politică în luarea deciziilor de finanțare este menționat de 67% dintre respondenți.
Portret realist al mecanismului de finanțare directă a OSC
Exercițiul de analiză și apreciere a actualului mecanism de finanțare directă de către stat a proiectelor și inițiativelor OSC, este instrumentul potrivit, capabil să scoată în evidență problemele și carențele întregului sistem de relații între societatea civilă și autoritățile statului. Opiniile exprimate de respondenți reprezintă tabloul realist al mecanismului de finanțare directă a OSC, dar și puncte de pornire importante în demararea procesului de ajustare și perfecționare a modelului de finanțare directă.
Modelul mecanismului de finanțare directă de către stat a OSC, în viziunea respondenților la chestionar, ar arăta în felul următor: Crearea unui fond național de dezvoltare a societății civile (79%) care să funcționeze după un regulament–cadru aprobat după consultarea cu OSC și care să finanțeze proiectele strict în baza procedurii de concurs (83%), cu anunțarea priorităților de finanțare în prima jumătate a anului curent pentru anul următor (88%), după consultarea lor cu OSC.
În opinia a 86% dintre respondenți, mecanismul de finanțare directă de către stat la care aspiră OSC trebuie să prevadă și o diversitate mai mare a tipurilor de cheltuieli care sunt acceptate de către stat pentru implementarea proiectelor. Toate organizațiile respondente consideră că mecanismul de finanțare directă trebuie să se realizeze după un regulament-cadru de organizare a concursurilor de finanțare nerambursabilă a proiectelor OSC din banii publici, care în mod obligatoriu să fie trecut printr-o consultare publică cu OSC înainte de aprobare.
În viziunea a 95% dintre organizațiile chestionate, mecanismul trebuie să includă și bugetarea anuală a resurselor pentru realizarea programelor sectoriale de finanțare a proiectelor OSC, iar această planificare de resurse trebuie să se realizeze pe o perioada mai mare de un an. Mai mult ca atât, 93% dintre respondenți consideră că mecanismul trebuie să susțină lansarea unor noi programe de finanțare directă de către stat și de dezvoltare a conceptului de finanțare pe termen mediu a proiectelor OSC, conform priorităților strategice sectoriale.
OSC consideră că statul trebuie să-și dezvolte în continuare instrumentele de comunicare cu organizațiile neguvernamentale, iar pentru aceasta trebuie să le consulte pentru determinarea priorităților de finanțare pe fiecare domeniu – punct de vedere susținut de 88% dintre respondenți.
Organizațiile societății civile au menționat că există și exemple pozitive de finanțare directă a proiectelor de către APC și APL. Dintre toți respondenți, 58% au afirmat că, de fapt, cunosc astfel de modele, enumerând granturile mici pentru consiliile locale ale tinerilor, granturile pentru organizațiile de tineret (implementate de MECC), finanțarea proiectelor pentru servicii de îngrijire la domiciliu (fondurile CNAM) și programul de suport pentru proiecte mici oferite OSC care activează în domeniul managementului integrat al resurselor de apă (Agenția „Apele Moldovei”). Detalii vedeți în studiul „Finanțarea directă a OSC de către stat în Republica Moldova”.
Rezultatele analizei opiniilor exprimate de respondenți demonstrează că mecanismul de finanțare directă a OSC existent nu dezvoltă un model de finanțare conturat, simplu și accesibil pentru toate OSC. Modelele existente de finanțare sunt mai degrabă exemple de finanțare dezvoltate din înțelegerea fiecărei instituții sau a exponenților acestor instituții a prevederilor legale care reglementează acest proces și actualele reglementări legale sunt insuficiente pentru a înlătura provocările cu care se confruntă atât OSC, cât și autoritățile statului în tendința lor de edificare și dezvoltare a unei relații de colaborare.
Datele utilizate în acest articol sunt parte a Studiului „Finanțarea directă a OSC de către stat în Republica Moldova” realizat la solicitarea Centrului European pentru Drept Necomercial din Budapesta, Ungaria, care are drept obiectiv analiza practicilor de finanțare directă de către stat, oferită organizațiilor societății civile din Republica Moldova. Constatările studiului vor sta la baza recomandărilor pentru îmbunătățirea cadrului de politici publice de facilitare a dezvoltării organizațiilor societății civile în Republica Moldova.
Autor: Liliana Palihovici, Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”
Acest articol a fost realizat datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului și nu reflectă neapărat poziția USAID sau a Guvernului SUA.
