Punctele de control comun pe segmentul transnistrean, oportunitate a politicii de reintegrare a țării
Sectoarele apărării, securităţii şi ordinii publice în contextul politicilor de reintegrare sunt din cele mai complicate, pe lângă cele de ordin politic şi evident cel de asigurare a drepturilor omului. Aspectele legate de funcţionalitatea aşa ziselor structuri de securitate sunt cele mai sensibile în contextul politicilor de reintegrare în cadrul unui spaţiu comun de apărare, securitate şi ordine publică, potrivit studiului, ”Riscuri de securitate și apărare în contextul reglementării”, lansat astăzi la IDIS Viitorul de către expertul în securitate, Rosian Vasiloi.
”În ultimul timp a crescut numărul aplicațiilor militare în stânga Nistrului. Numai în perioada 6 aprilie curent – 28 aprilie curent au avut loc 6 aplicaţii, cu participarea infanteriştilor, tancurilor, unităţilor de destinaţie specială. Numărul mare al aplicațiilor militare, care costă resurse financiare importante, este răspunsul la inițiativa autorităților moldovenești de a organiza puncte vamale comune la frontiera moldo-ucraineană. Trupele din regiune între anii 2010-2014 și-au consolidat armamentul din dotare, iar în prezent dispun de tehnică și echipament de ultimă oră, iar pretinsele autorități de la Tiraspol alocă pentru apărare 20% din totalul cheltuielilor”, a explicat Rosian Vasiloi.
Potrivit autorului studiului, linia administrativă a regiunii din stânga Nistrului ”este“supravegheată” de către ofițerii de informaţii din Federaţia Rusă, sub acoperirea diplomatică, ori din cadrul GOTR. Ba mai mult, zona de securitate este împânzită de “structuri militare sau paramilitare” separatiste, ce contravine tuturor acordurilor în vigoare
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a menționat că studiul lansat completează un nou capitol al politicii de reintegrare a țării și ar trebui să fie un efort conjugat al mai multor ministere de la Chișinău. ”În 2017 a apărut o oportunitate a politicii de reintegrare prin instituirea punctelor de control comun în comun cu Ucraina pe segmentul transnistrean. Autoritățile Republicii Moldova trebuie să depășească fragmentarea decizională la elaborarea si implementarea politicii de reintegrare teritorială a țării. Tolerarea acestei probleme poate servi multor interese, dar nu si celui național”.
În toţi aceşti 26 de ani de după independenţă, orice iniţiativă de rezolvare a conflictului transnistrean se soldau cu eşec. Fie autorităţile fiind maleabile, acceptau în anii 1992-1998 condiţiile impuse de Federaţia Rusă, fie unele iniţiative impuse de Federaţia Rusă, erau respinse pe ultima sută de metri, fie unele iniţiative ale Republicii Moldova și partenerilor erau respinse de Federaţia Rusă. Printre recomandările de soluționare a diferendului transnistrean, Rosian Vasiloi recomandă intensificarea dialogului cu partenerii, cu privire la înlocuirea aşa zisei misiuni militare de pacificare unilaterală cu o misiune internaţională cu statut civil polițienească (MISCP), cu un mandat clar definit. De asemenea, Vasiloi spune că e necesar modificarea formatului de negocieri din „5+2” în „7+”, care ar prevedea schimbarea statului SUA și UE din observatori în mediatori cu competențe depline, inclusiv și cu posibilitatea de accedere a oricărui partener al Republicii Moldova.
În concluzie el a afirmat că este nevoie de retragerea şi lichidarea arsenalului militar rus, precum şi înlocuirea treptată a aşa ziselor forţe de pacificare cu internaţională cu statut civil poliţienească.
