„Ar fi pacat sa spunem ca PPT nu a fost implementat de catre Guvern. Au fost depuse eforturi destul de mari, cu atat mai mult ca institutiile guvernamentale au beneficiat de suport din partea institutiilor americane, contractate de Guvernul american pentru a ajuta Guvernul R. Moldova. Cu acest suport ar fi fost practic imposibil ca Guvernul sa nu fi realizat obiectivele pe care si le-a propus", a declarat jurnalistilor secretarul AAC, Mircea Esanu, marti, 10 februarie, dupa prezentarea raportului.

Cu toate acestea, raman un sir intreg de restante. Însa acestea nu depind, in mare parte, de institutiile monitorizate. „O mare parte dintre restante constituie acele acte normative si legislative care trebuiau sa fie aprobate de catre Guvern si Parlament. O alta parte sunt cauzate de institutiile contractate pentru elaborarea unor softuri", sustine Mircea Esanu. Un exemplu este sistemul judiciar, pentru care a fost elaborat un Concept de finantare menit sa asigure independenta financiara a justitiei, dar care inca nu a fost aprobat de Guvern. O mare parte a reformelor din domeniul sanatatii, propuse in cadrul PPT, au fost realizate. Multe dintre activitatile nerealizate necesita schimbari legislative si institutionale care intarzie sa apara. Totodata, pe motiv ca nu au fost elaborate softurile necesare, mai mult de jumatate dintre activitatile planificate in sfera reformei fiscale sunt amanate, inclusiv sistemul electronic de depunere a documentelor prin care cetatenii si agentii economici ar fi putut sa-si declare impozitele on-line.

În opinia lui Esanu, cele mai remarcabile succese au fost inregistrate in domeniul sanatatii. „Spre deosebire de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC) care au continuat anumite activitati incepute anterior, Ministerul Sanatatii (MS) a pornit de la un punct zero in cadrul acestui plan si a initiat elaborarea unui ghid de achizitii publice in sanatate, crearea paginilor web a institutiilor medicale si elaborarea protocoalelor clinice nationale. Din acest considerent, MS merita cele mai inalte aprecieri in cadrul PPT", a spus secretarul AAC.

Alianta Anticoruptie a observat imbunatatiri si in activitatile de reformare realizate de catre Serviciul Vamal. Majoritatea din cele 27 de activitati planificate au fost implementate in intregime, res tul urmind a fi finalizate in 2009. Acelasi lucru e valabil in ceea ce priveste MAI, care a realizat 35 din cele 39 de activitati planificate. Desi CCCEC a indeplinit doar doua treimi din activitatile indicate in PPT, un sondaj realizat de Transparency International demonstreaza o tendinta pozitiva in perceperea de catre public a CCCEC in toate domeniile (victimizarea, raspandirea coruptiei, credibilitatea CCCEC si profesionalismul angajatilor sai).

Pe langa monitorizarea reusitelor reformelor PPT, AAC a apreciat cu un indicator mediu de 4.1 deschiderea institutiile monitorizate spre colaborare cu societatea civila in trimestrul patru al anului 2008. Acesta este cel mai mare indicator inregistrat in cadrul monitorizarii, scorul maxim posibil fiind 5.

Si institutiile monitorizate au apreciat aportul societatii civile. Coordonator national al PPT, Valeriu Balaban, sustine ca „acest proces de monitorizare inseamna ca societatea civila s-a implicat activ in procesul de prevenire si combatere a coruptiei".
„Monitorizarea PPT de catre organizatiile neguvernamentale a fost un mecanism provizoriu de includere a societatii civile in monitorizarea activitatii institutiilor publice. Acum este de datoria statutului sa transforme acest mecanism provizoriu in unul permanent. O prima experienta in acest sens este Consiliul Civil de monitorizare CCCEC, creat recent. Sunt convins ca acest mecanism va fi preluat de catre alte institutii publice", a spus Balaban.

Prin PPT, Guvernul R. Moldova si-a asumat sa continue, cu sustinerea Corporatiei Provocarile Mileniului (MCC), reformele de reducere a coruptiei in cinci domenii care se incadreaza in efortul general de prevenire si combatere a coruptiei: consolidarea capacitatii sistemului judecatoresc in prevenirea si combaterea coruptiei, consolidarea capacitatii de monitorizare a societatii civile si mass-media, prevenirea si combaterea coruptiei in domeniul ocrotirii sanatatii, in administratia fiscala, vamala si in organele de politie, reformarea si optimizarea activitatii CCCEC.

Activitatea AAC de monitorizare este parte a Programului „Consolidarea Capacitatilor de Monitorizare a Societatii Civile in Moldova", implementat de Academia pentru Dezvoltare Educationala (AED). Programul este finantat de MCC si administrat de Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID), in cadrul PPT.


www.info-prim.md