Rezoluţia Conferinţei Naţionale pentru Antreprenoriat Social

La 06 octombrie 2015 în Centrul Republican pentru Copii şi Tineret “Artico”, or. Chişinău, s-a desfăşurat prima ediţie a Conferinţei Naţionale pentru Antreprenoriat Social. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Obştească “Eco-Răzeni” cu suportul SOIR Moldova. În cadrul conferinţei au fost prezentate mai multe modele de întreprinderi sociale din Europa. Evenimentul a început cu tîrgul întreprinderilor sociale şi asociaţiilor obşteşti care desfăşoară activitate economică. Au participat peste 100 de reprezentanţi ai organizaţiilor din Republica Moldova, România, Ungaria – oficiali, lideri ai sectorului asociativ, antreprenori sociali, parteneri de dezvoltare, prestatori de servicii sociale.

Invitaţii de onoare fiind, domnul Mircea Buga, Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; doamna ES Signe Burgstaller, Ambasadoarea Suediei la Chişinău; domnul Gero Stuller, Ambasada Austriei la Chişinău; domnul Sorin Mereacre, Preşedintele Fundaţiei Est-Europene din Moldova; doamna Silvia Apostol, Director, Reprezentanţa SOIR Moldova; domnul Andrei Spînu, Viceministrul Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova.

Materialele conferinţei pot fi accesate pe pagina web https://ecorazeni.wordpress.com/2015/10/07/materialele-conferintei-nationale-pentru-antreprenoriat-social-editia-i-2015/

Textul Rezoluţiei:

Pornind de la faptul că antreprenoriatul social devine tot mai răspîndit în Europa, aducînd valoare sporită pieţelor naţionale, întreprinderile sociale jucînd un rol-cheie în abordarea provocărilor societale şi sprijinirea creşterii incluzive, iar în Republica Moldova, peste 50 de organizaţii neguvernamentale şi donatori discută activ despre posibilităţile de dezvoltare a antreprenoriatului social, dintre care, cel puţin 16 organizaţii desfăşoară deja afaceri sociale, chiar dacă lipseşte un cadru normativ, care să reglementeze domeniul în cauză.

În primul rînd considerăm că reglementarea juridică a antreprenoriatului social ar aduce o clarificare a termenilor şi conceptelor cu care să se opereze în acest domeniu, fiind şi un prim pas de recunoaştere a domeniului. În al doilea rînd, se prevăd condiţiile de acordare a statutului şi categoriei de întreprindere socială, respectiv obligaţiile şi drepturile care derivă din misiunea acesteia, inclusiv mecanismele de sprijinire din partea statului. În al treilea rînd, se stabilesc instituţiile care vor avea atribuţii în acordarea statutului, monitorizarea şi sancţionarea întreprinderilor sociale.

Optăm pentru conceptul larg al întreprinderii sociale care este “o afacere creată pentru a promova un obiectiv social într-un mod durabil din punct de vedere financiar.” Sferele de activitate desfăşurate de întreprinderile sociale pot fi:

• integrarea socială şi economică a grupurilor dezavantajate şi marginalizate, cum ar fi integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi;
• servicii sociale de interes public, cum ar fi operarea unei case pentru persoanele în etate, prestarea serviciilor de îngrijire de sănătate şi medicale pentru persoanele cu cancer;
• alte servicii publice, cum ar fi operarea unui transport public, întreţinerea spaţiilor publice;
• consolidarea democraţiei şi drepturilor civile, cum ar fi de exemplu lupta împotriva corupţiei;
• activităţi de mediu, cum ar fi reducerea emisiilor, promovarea energiei alternative şi regenerabile.

Considerăm că, întreprinderile sociale pot funcționa sub forme juridice atît cu profit, cît și fără profit, atît timp cît respectă cumulativ anumite criterii de guvernare, economice și sociale:

• Criteriile de guvernare: autonomie; procese de luare a deciziilor participative şi democratice; dreptul de proprietate.
• Criteriile economice: activitate economică de producere a bunurilor şi/sau vînzare a serviciilor; tendinţă spre muncă plătită.
• Criteriile sociale: obiectiv social explicit şi primar; distribuirea limitată a profiturilor și/sau a activelor.

Propunem următoarele măsuri pentru sprijinirea şi dezvoltarea antreprenoriatului social:

• Crearea cadrului normativ care să reglementeze domeniul antreprenoriat social;
• Scutirea sau reducerea taxei pentru bunurile imobiliare şi terenuri;
• Scutirea de plată TVA;
• Scutirea sau aplicarea unei cote reduse la impozitul pe venit;
• Compensarea parţială a salariilor şi a contribuţiilor de asigurare socială;
• Creşterea pragului valorii contractelor de achiziţii publice de bunuri, servicii sau lucrări;
• Elaborarea schemelor de finanţare start-up în domeniul antreprenoriatului social.
• Atribuirea întreprinderilor sociale a unor spaţii şi/sau terenuri aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
• Includerea subiectului „Antreprenoriat social” în programele de studii din sistemului educaţional;
• Crearea incubatoarelor pentru dezvoltarea afacerilor sociale;
• Utilizarea întreprinderilor sociale de inserţie, ca locuri de muncă de tranziţie spre piaţa liberă a muncii;
• Promovarea modelelor de bună practică în domeniu şi sprijinirea replicării, diseminării acestora în scopul dezvoltării sectorului;
• Integrarea domeniului „Antreprenoriat social” în Strategiile de dezvoltare socio-economică locală, regională şi naţională.