Știri sociale

Au venit în Republica Moldova cu un scop bine definit- un program de 17 zile  de voluntariat în cadrul Taberelor Solidarității dezvoltate de Misiunea Socială DIACONIA.  Cei 10 tineri italieni descoperă țara noastră nu din localuri și parcurile central ale capitalei, dar din localitățile mai îndepărtătate. Prima destinație a fost satul Costiuleni din raionul Ungheni unde voluntarii italieni au organizat, împreună cu grupul de voluntari moldoveni, activități pentru copiii din localitate. Cum s-au simțit și care sunt primele impresii, vedeți mai jos. Și cine a zis că  Republica Moldova înseamnă doar vinuri și fructe bune?

SARA

Pentru mine tabăra de la Costiuleni e distracție, familie, prieteni, zâmbetele copiilor care îți încălzesc sufletul , jocuri, bătrâni care vor să împărtășeasc[ cu tine poveștile lor. Cadouri, mulțumiri pentru ceea ce facem, ajutor părintelui, ceai și biscuiți Fiona, gândaci giganți, glume, coordonatorul nostru Marco,  WC la aer liber, colaborare, învațăm o limbă nouă, apă de la fântână, curăți gunoiști, cântăm un cântec sub lumina lunii, cer acoperit de stele.

 O tabără în Moldova e asta, dar mult și mai mult și nu se poate de explicat în cuvinte. Această experiență, pentru a fi înțeleasă cu adevărat, trebuie doar trăită pe propria piele.

Giulia

Moldova mea în Costiuleni are ochii dulci ai unui copilaș mic care caută iubire și atenție. Are zâmbetul persoanelor care te salută pe drum și îți oferă vin, castraveți și porumb. Are parfumul  cepei prăjite, multă ceapă. Are sunetul fluierului părintelui și ale celorlalte instumente  pe care acest minunat om știe să le mânuiască. Are pasul animatorilor care aleargă pe terenul mare după copii, are mâinile mici ale unor copii care mereu sunt gata să dea mâna cu cel ce se află lângă ei.  Are o inimă mare care mă face să mă simt iubită și să mă simt acasă. Mulțumesc, Costiuleni!

Tabăra este ospitalitate, zâmbete, noutăți, spirit de adaptare, oboseală, bucătărie, bucătărie tradițională, ceai cald cu miere (dar niciodată să nu mestecați), cunoaștere și recunoaștere. Tabăra e, în primul rând, copiii- ei sunt protagoniștii în orice activitate a noastră. Copiii sunt primii care împărtășesc cu noi oboseala și lucrul social prin care vrem să facem satul mai frumos și curat. Sunt mereu gata să-și murdărească mâinile lor mici fără să își piardă entuziasmul.

… și când mișcarea pornește de la cei mici nu se poate visa decât la un viitor grandios!

Anna

Toți voluntari purtăm o brățară cu scris „Împătășim  pentru a multiplica”. Dar poate ar trebui să o poarte și alte personae? De exemplu, oamenii de la biserică care după slujbă ne-au oferit câte un pahar de vin în semn de „bine ați venit!”împărtășind un loc și un moment frumos împreună.

Taisa