Dizabilitatea nu mă face mai trist decât ceilalți. Am aceleași tristeți și bucurii ca și tine!
Astăzi, în cadrul campaniei „Cunoaște-mă, Respectă-mă, Susține-mă!” vă propunem spre lecturare încă o istorie din viața unei persoane cu dizabilități:
Fanul numărul I
Era o seară de vară în luna iunie. Eu eram în America. Împreună cu prietenii mei am mers la un meci de fotbal american, care se juca în fiecare vineri la liceul nostru din oraș. Acolo de fiecare dată tribunele erau pline. Erau vreo 15000 de oameni, care erau foarte entuziasmați, aveau niște ochi mari și strigau:
- Go! Let s go!
Eu m-am dat mai aproape de teren, pentru a vedea mai bine meciul (eu fiind utilizator de scaun rulant). La un moment dat, s-a apropiat de mine un om cu o funcție înaltă, îmbrăcat frumos, la cravată, cu ochelari, cu părul dat cu gel și m-a întrebat:
- Nu vrei să treci în sectorul fanilor speciali? Acolo este acces și se vede bine de sus.
Adică sectorul de suport, care în timpul pauzelor dansa pentru public.
M-am mutat în sectorul acela. Eram împreună cu câțiva studenți din China, Japonia, Mexic etc. Și la un moment dat, comentatorul meciului spune:
- Avem un invitat special la acest meci. Vrem să-i dăruim acest maiou pentru curajul, înțelepciunea etc. etc. (nu vreau să mă laud). Am auzit numele meu.
S-au apropiat câțiva jucători de rezervă și am primit o minge de fotbal american cu autografele lor. Mingea este cel mai prețios lucru pe care îl am acasă. Mi-au dat și un maiou.
Gheorghe
Aceasta este o istorie reală a unei persoane cu dizabilități. Istoria este povestită după tehnica storytelling și face parte din Campania “Cunoaște-mă, Respectă-mă, Susține-mă!”, lansată de Keystone Moldova. Campania se desfășoară în cadrul proiectului “Media și comunicare pentru o comunitate incluzivă”, implementat de Keystone Moldova, cu susținerea financiară a Fundațiilor pentru o Societate Deschisă / Inițiative în Media și Sănătate și a Fundației Soros-Moldova.
