Când vine vorba despre treptele ce leagă toate trei terase ale oraşului Rezina, mulţi dintre cei care circulă pe acolo o viaţă trăiesc nişte sentimente de tristeţe şi regret – ceea ce a fost cândva frumos în oraşul nostru astăzi se pierde în tabloul dezastruos al pietrelor, care, la cea mai mică atingere de picior, se desprind din scara şi-şi fac loc peste celelalte ruinate deja. Buruieni, arbuşti şi copăcei răsăriți din puterea timpului învăluie văzul oricărui trecător, care doreşte să-şi scurteze drumul spre casă sau să-şi amintească, pur şi simplu, de anii trecuţi, ai tinereţii.

Fiind cândva mândria oraşului, filmate şi-n filmul “Ofiţerii”, scările au ajuns a rămâne ale nimănui (în imagine), cu strigătul infernal spre noi, orăşenii, care am putea schimba ceva în destinul lor.

Îmi este dureros că, zi de zi, pierdem câte ceva din localitatea noastră aşezată atât de mioritic “pe un picior” de deal şi pe malurile verzi, în timpul de vară plasându-ne într-o imagine paradiziacă, de care sunt încântaţi acei care ne vizitează plaiul.

Aş vrea ca icoana oraşului nostru să aibă o finalitate prin scările reparate, curăţate şi îngrijite în permanenţă de lucrătorii gospodăriei comunale. E cazul să nu pierdem, din indiferenţa noastră, ceea ce am avut frumos.

Mai multa informatie pe www.facebook.com - Primaria-Rezina

Elena CATARAGA, profesor la l/t “Ştefan cel Mare” din Rezina, domiciliată pe terasa a doua a oraşului