Ce este o pasiune şi cîtă subiectivitate poate include acest cuvînt? Un singur lucru e cert pentru mine, pe cît de diferiţti sînt oamenii pe atît de diferite sînt şi pasiunile lor.

Cînd eram mic îmi placea mult să desenez (posibil era o artă pe care nu o conştientizam), la liceu ca şi majoritatea băietilor pasiunea mea era fotbalul (sau cel puţin pentru mine acesta echivala sportul). Acum, în tranzitţa propriilor pasiuni la figurat vorbind, în viaţa mea au aparut noi interese, spre exemplu voluntariatul îmi ocupă o buna parte din timp într-un mod constructiv şi plăcut. Dar totuşi am ales să vorbesc despre o altă pasiune: aşternerea gîndurilor pe o foaie virtuală sau oficial bloggingul.

În acesta vară creîndumi propriul blog am început a-mi înregistra “istoria” propriilor gînduri. Aş calificao drept o activitate ce îmbină utilul cu plăcutul, eu am numito materializarea propriei creativităţi.

Abordez teme cu care mă ciocnesc în lumea reală şi de o potriva îmi exteriorizez trăirile interioare. De ce o numesc eu pasiune? Din simplu motiv ca o fac din plăcere fară a obtine nici cel mai mic profit, eu pur şi simplu am găsit metoda perfectă de a nu-mi uita ideile odată cu trecerea timpului.

Practicînd acesta am învăţat ca omul gîndeşte infinit mai încet decît simte, iar cînd nu ai puterea de a spune tuturor viziunea ta de moment, nu ai decît să o redactezi făra să-ţi ştirbească din entuziasm.

În perspectivă indiferent de poziţii tind la mai multă imaginaţie şi la mai multă realitate în acelaşi timp. Şi indiferent de ce ar fi, voi continua să scriu pentru că îmi place critica sarcastica, iar moldovenii sînt o sursă inepuizabilă de inspiraţie.