Vizita recentă a patriarhului Kiril la Chişinău a reaprins dezbaterile pe tema relaţiei biserică-stat în Republica Moldova, pe fundalul conexiunii ecleziastice moldo-ruse. Or, Preafericirea Sa a fost întâmpinat cu onoruri militare şi a fost însoţit de către primul-ministru şi preşedintele interimar al RM. Cert este că patriarhul a impresionat prin profunzimea mesajului creştin şi a evitat, pe cât posibil, aluziile geopolitice, susţine expertul asociat IDIS Eduard Ţugui în analiza sa „Geopolitica ortodoxiei şi relaţia stat-biserică în Republica Moldova”. Lucrarea apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert.

„Dimensiunea religioasă în geopolitică este una exploatată abil de către Moscova. Astfel, deşi au căutat cu lumânarea, analiştii nu prea au găsit scăpări de conduită în contextul vizitei patriarhului din 8-10 octombrie 2011”, subliniază politologul Eduard Ţugui.

Aceeaşi discreţie nu a caracterizat însă toate discursurile Sanctităţii Sale, remarcă expertul IDIS: „La 21 august 2010, la mănăstirea din Solovki, la încheierea unei întâlniri cu o delegaţie de ierarhi moldoveni în frunte cu mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove Vladimir, Preafericirea Sa declara că se roagă pentru ca orientarea politică a Moldovei să contribuie la păstrarea unităţii Sfintei Rusii.” La fel de sugestiv este şi comunicatul Bisericii Ortodoxe Ruse din 28 octombrie 2011, intitulat „Problema aşa numitei Mtropolii a Basarabiei”.

În acest mod, vizita patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii la Chişinău are rolul de a menţine legătura spirituală, consolidând simbolul „Sfintei Rusii”. Până la urmă, emoţiile rugăciunii sunt înlocuite de argumente geopolitice ale Kremlinului, afirmă politologul Eduard Ţugui: „Atunci Sfânta Rusie redevine într-un mod miraculos o Rusie foarte laică, cu armată, tancuri şi gaze naturale”.

Drept consecinţă, societatea moldovenească a devenit ostatica unui conflict „străin spiritului şi trăirilor acestui popor”, consideră Eduard Ţugui: „Pe de o parte, asistăm la implicarea bisericii în proiectele geopolitice ale Rusiei, care pune presiune pe societatea şi politica moldovenească şi, totodată, discreditează Biserica însăşi. Pe de altă parte, resimţim presiunea unei culturi ateiste, conform căreia păcatul este pluralism, care impune pe diferite căi laicizarea şi curăţarea spaţiului public de orice prezenţă religioasă”. Aceste extreme nu sunt deloc benefice pentru Republica Moldova. Până la urmă, modelul de urmat este cel al echilibrului dintre tradiţie şi modernitate, prin angajarea bisericii în derularea proiectelor sociale.

Pentru a evita declanşarea unei crize sociale, expertul recomandă regândirea legislaţiei care reglementează activitatea cultelor, în urma unor dezbateri publice. Eduard Ţugui pledează totodată pentru constituirea unei biserici autocefale. Politologul crede că aceasta este unica posibilitate de a ieşi de sub jurisdicţia canonică a Moscovei şi de a remodela relaţia stat-biserică în Republica Moldova: „Însăşi Sinodul Episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse susţine crearea unor biserici autocefale, pornind de la premisa că biserica uneşte în sine principiul universal şi cel naţional”, constată autorul.

Lunar, IDIS „Viitorul” va produce articole analitice în care vor fi surprinse probleme sociale persistente, sugerând soluţii de remediere ale acestora.