Trăim într-o ţară minunată, cu soluri feritile, codri verzi, mănăstiri vechi şi oameni frumoşi. Însă, suntem foarte săraci! Nu trece nici-o săptămână fără să mă gândesc la acest lucru, cel puţin odată.

De câte ori intru în hoteluri de lux, merg cu automobilul sau vizitez nişte rude bogate mi se crează impresia că lucrurile nu stau chiar atât de rău în Moldova. Imi pare că deja suntem un stat cu condiţii normale de trai, cu posibilităţi largi în afaceri şi că oricine are un viitor aici!

Mai am în viaţă si alte clipe, mai puţin colorate. Când circul prin oraş cu maxi-taxi sau troleibuzul(unde în permanenţă miroase a transpiraţie, a oameni nespălaţi şi a alcoolici), când trec prin preajma Pieţii Centrale sau când vizitez satele Moldovei. În aşa momente totul pare cenuşiu iar cuvântul "eurointegrare" are sensul unui sfârşit de banc reuşit.

În fine, sunt sigur că unul(sau una) dintr-o familie bogată, care doarme toată ziua, seara urcă în Porsche şi calcă pe pământ abia la Cocos Prive, puţin probabil să-l preucupe sărăcia din ţara în care trăim.

Săraci şi bogaţi; comunişti şi democraţi; limba română şi limba rusă; la douăzeci de ani după independenţă Moldova merge în continuare pe extreme.