Știri sociale

Autorităţile din Moldova ar trebui să creeze condiţii pentru integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi, pe lângă faptul că le asigură satisfacerea necesităţilor medicale. Recomandarea a fost formulată de către Centrul de Asistenţă Juridică pentru persoane cu dizabilităţi (CAJPD) ca urmare a prezentării unui studiu privind barierele de incluziune socială a acestor persoane, transmite Info-Prim Neo.

Potrivit studiului, prezentat marţi, 2 august, la o conferinţă de presă, mai mult de jumătate dintre respondenţi (53%) sunt de părere că, în acest moment, cel mai activ în implementarea politicilor sociale se implică asociaţiile de susţinere a persoanelor cu dizabilităţi. Totodată, 65% din respondenţi consideră că Parlamentul şi Guvernul este puţin activ.

„Persoanele cu dizabilităţi din Republica Moldova se confruntă cu bariere în calea incluziunii sociale. Acestea nu se pot implica în viaţa politică şi civică, sunt discriminate de către angajatori. Autorităţile le asigură doar satisfacerea nevoilor primare, dar nu se preocupă de integrarea acestor persoane în societate. Sunt cazuri când persoanele cu dizabilităţi trec toate etapele de angajare la un post de muncă: depunerea dosarului, selectarea pentru interviu, dar îndată cum ajung la interviu părerea angajatorului se schimbă brusc”, a declarat coordonatorul pentru relaţii cu publicul al CAJPD, Mariana Ţâbuleac.

62% din respondenţi sunt de părere că numai prin implicarea administraţiei publice locale este posibilă depăşirea barierelor de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi.

Potrivit Marianei Ţâbuleac, multe clădiri nu sunt dotate cu rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi. Unele, chiar dacă au rampe pe scări, atunci uşile sunt prea înguste şi nu permit accesul persoanelor în scaun cu rotile sau nu au un ascensor pentru ca acestea să poată urca mai sus de parter.

Vicepreşedintele CAJPD, juristul Ion Cibotărică, a menţionat la aceeaşi conferinţă de presă că sistemele de securitate socială, angajare în câmpul muncii, asistenţă medicală şi educaţie trebuie să fie reformate pentru a preveni orice încălcare a drepturilor omului, prevăzute de Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. „Studiul arată că aceste probleme pot fi eliminate prin dezvoltarea unui cadru legal antidiscriminator, care să le faciliteze accesul la drepturile sociale. Noile acte normative trebuie să prevadă măsuri şi termene concrete pentru eliminarea barierelor în calea incluziunii sociale, atât la nivel local, cât şi naţional”, a declarat juristul.

Potrivit autorilor studiului, persoanele cu dizabilităţi nu se pot implica în viaţa politică deoarece multe instituţii nu sunt accesibile. „Cei activi civic şi care doresc să se implice şi în viaţa politică sunt nevoiţi să renunţe chiar de la intrarea în instituţie deoarece nu au posibilitatea să se deplaseze în interiorul acesteia. Unii nu pot nici să voteze, ştampila fiind pusă prea sus, sau fiindcă sunt nevăzători. Transportul potrivit pentru persoanele cu dizabilităţi tot este o problemă, mai ales în zonele rurale. Acestea nu se pot deplasa la şedinţe sau la întâlnirile cu alegătorii”, a declarat sociologul Parascovia Munteanu.

Conform situaţiei din 2010, numărul persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova este mai mare de 170 de mii, dintre care 15 mii sunt copii.

Studiul cuprinde date colectate în perioada noiembrie 2010 – aprilie 2011 şi a fost realizat pe un eşantion de 807 persoane cu vârste cuprinse între 18-55 ani. 46,8% dintre respondenţi sunt persoane cu dizabilităţi.