Potrivit Danielei Platon, coordonator monitorizare si evaluare in cadrul
proiectului, la cursurile cu durata de 3-4 zile participa diriginti ai claselor
5 -10 si directori adjuncti pentru educatie din 30 de comunitati din 3 regiuni,
cele mai afectate de migratia parintilor.
Instruirea vizeaza aspecte precum consecintele migratiei parintilor asupra
dezvoltarii emotionale si sociale a copiilor, necesitatile specifice copiilor
migrantilor, strategii si activitati necesare pentru formarea abilitatilor de
viata independenta a copiilor migrantilor, modalitatile de acordar e a
suportului psihologic copiilor, activitati extrascolare care ar contribui la
confortul copiilor, activitati cu parintii care intentioneaza sa migreze etc.
Ulterior instruirii, dirigintii aplica abilitatile si cunostintele in cadrul
orelor educative si in activitatile extrascolare.
In cadrul aceluiasi proiect, CIDDC a elaborat cartea de buzunar pentru copii
migrantilor €žSingur acasa", cartea €žCopilul meu singur acasa" destinata parintilor
plecati peste hotare si ingrijitorilor copiilor lor, precum si Ghidul pentru
profesionistii care lucreaza cu copiii migrantilor.
Proiectul €žIncluderea sociala a copiilor ramasi fara ingrijire parinteasca in
urma migratiei" este implementat de catre CIDDC, in colaborare cu Ministerul
Educatiei si Tineretului, cu suportul financiar al Organizatiei Suedeze Radda
Barnen (Salvati Copiii), Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa
(OSCE) si Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM).
Potrivit unui studiu realizat de catre CIDDC cu suportul UNICEF in 2006, copiii
ai caror parinti sunt plecati peste hotare se confrunta cu stari emotionale
dificile si neplacute - devin tristi, se simt izolati, plang, au sentimente de
insecuritate. In cele mai dese cazuri, performanta scolara a copiilor descreste
ca rezultat al lipsei suportului parintilor si timpului necesar pregatirii
temelor, dar si din cauza convingerii ca studiile sunt inutile.
Rezultatele studiului arata ca lipsa supravegherii adultilor si a oportunitatilor
de organizare a timpului liber, dispunerea de mijloace financiare, precum si
presiunea semenilor sporesc vulnerabilitatea copiilor migrantilor in fata unor
riscuri legate de consumul de substante nocive, abandonul scolar, relatii
sexuale precoce si comportamente deviante.
