Elaborarea de polivici şi ajustarea legislaţiei reprezintă primul pas spre liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Parlamentul trebuie să se implice activ în cadrul primei etape de implementare a reformelor prevăzute în Planul de Acţiuni primit la 24 ianuarie. Iar societatea civilă trebuie să valorifice expertiza de care dispune pentru a spori gradul de cunoaştere şi înţelegere a polivicilor care urmează a fi adoptate şi puse în practică. Acestea sunt o parte din recomandările Grupului de lucru pentru liberalizarea regimului de vize cu UE al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Recomandările au fost expuse, miercuri, la o conferinţă organizată de IDIS „Viitorul”, transmite Info-Prim Neo.

Membrii Grupului de lucru susţin că dialogul pentru liberalizarea regimului de vize va depinde în egală măsură atât de evaluarea nivelului de implementare a condiţiilor Planului de acţiuni, cât şi de rezultatele studiului de evaluare a posibilului impact migraţional şi de securitate al regimului liberalizat de vize. Membrii Grupului de lucru afirmă că este mai mult decât binevenită o evaluare alternativă din partea societăţii civile.

Experţii insistă şi pe dezvoltarea unei strategii de comunicare pe subiectul vizelor. Trebuie să fie menţinută transparenţa concluziilor evaluărilor şi rapoartelor Comisiei Europene în ceea ce priveşte gradul de avansare în implementarea Planului de acţiuni. La fel, trebuie consolidat procesul securităţii documentelor biometrice eliberate. Experţii mai sugerează că este nevoie de o coordonare a viitoarelor acţiuni priorităţi pe termen scurt şi mediu între Guvern şi societate civilă.

Pentru a asigura reprezentarea pe picior de egalitate a instituţiilor publice şi celor non-guvernamentale au fost aleşi doi co-preşedinţi ai Grupului de lucru. Daniela Morari a fost delegată preşedintă din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar Victoria Boian din partea societăţii civile.

Pe lângă Grupul de lucru pe vize, frontiere şi regiunea transnistreană, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: agricultură şi dezvoltare regională; comerţ, servicii, concurenţă.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Polivică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei.

http://www.info-prim.md