În urma mai multor materiale apărute pe net, am aflat că studenţii basarabeni din Suceava sunt revoltaţi pentru faptul că sunt puşi să dea un examen de limba română. Decizia mai marilor de pe la USV nu a rămas fără ecouri, iar studenţii basarabeni se pare că s-au mobilizat împotriva acestei discriminări. Iată un editorial apărut pe site-ul www.sprevest.ro, un loc dedicat studenţilor din Republica Moldova.

Știm sau nu limba română?

Ieri am văzut și eu acel minunat document afișat pe site-ul Universității „Ștefan cel Mare” – studenţii din Basarabia trebuie să demonstreze că știu limba română. Acum, părerile sunt împărțite atât în rândul studenților din Republica Moldova, cât și în a celor din România. Unii sunt pro, alții sunt contra. E și normal să existe o diferență de opinie. Eu voi expune aici strict părerea mea vis-a-vis de această problemă. Pentru că este o problemă. Nu mi se pare normal să dau un examen de limbă română din moment ce în Moldova am studiat 12 ani în limba română. Că mai vorbim cu accent sau cu rusisme e altceva. Și să vă explic de ce – rusismele fac parte deja din vocabularul limbii române de dincolo de Prut, fie că vrem noi sau nu. E un fenomen social normal (din păcate) în cazul contactelor lingvistice, indiferent dacă acesta este în Basarabia sau în altă țară. Un exemplu elocvent e Spania unde limba catalană, aflată în contact cu limba castilană (spaniola standard) a preluat de la aceasta anumite structuri morfologice și cuvinte. Acest lucru însă nu este un motiv întemeiat să supui unui examen înjositor miile de studenți veniți la studii în România. Știu că vor apărea păreri și argumente contra părerii mele, dar spuneți-mi voi, cei din România, aveți cumva dificultăți în a ne înțelege pe noi, basarabenii, atunci când ne exprimăm oral sau scris?

Am făcut 4 ani de studii de limbă și literatură română, alți 2 de masterat și încă 2 de doctorat în lingvistică, iar un asemenea „test de competență lingvistică” pentru limba mea maternă mi se pare cea mai mare jignire care mi s-a adus vreodată. Am lucrat în mediul universitar și am întâlnit studenți români din România care nu știau că înainte de „dar” și „iar” trebuie să pui virgulă, nu știau să formeze corect timpurile verbale (mai ales perfect simplu și mai mult ca perfectul) și să utilizeze articolele genitivale. Și, din păcate, aceștia sunt astăzi profesori de limbă română. De ce să arătăm cu degetul și să vedem paiul din ochiul celuilalt, când mulți dintre români nu vorbesc corect limba lor. Atunci când ai pretenții, trebuie să fii tu impecabil, ceea ce nu e posibil din moment ce persoana care a scris acel document a scris „romîn” în loc de „român”. De ce să vedem rusismele basarabenilor, când grădina cu unguri e …atât de aproape!

Lilia CAZACU

sursa: SpreVest.ro