Seminarul municipal “Probleme şi necesităţi ale tinerilor jurnalişti din liceele municipiul Chişinău

În data de 30 septembrie 2010 în incinta LT “Mihai Viteazul” a fost organizat seminarul municipal “Probleme şi necesităţi ale tinerilor jurnalişti din instituţiile de învăţământ preuniversitar din Chişinău”, care a reunit sub umbrela sa, reprezentanţi ai colegiilor de redacţie şi consiliilor şcolare din 25 de licee din capitală. Seminarul a fost organizat de cătreConsiliul Local al Copiilor şi Tinerilor din Chişinău (CLCT) în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova, Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău, Centrul tânărului jurnalist din Moldova şi Consiliul Naţional al Tinerilor din Moldova în cadrul Programului de Granturi Mici a Ministerului Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova câştigat de comisia Mass-media şi relaţii cu publicul a CLCT. Ideia seminarului a luat viaţă, după o analiză profundă a sectorului JURNALISM ŞCOLAR în cadrul dezbaterilor, meselor rotunde ale Consiliului Local al Copiilor şi Tinerilor Chişinău şi Centrului Adolescenţilor al DGETS Chişinău şi constatarea faptului, că elevii din diferite instituţii şcolare întâmpină numeroase probleme în realizarea activităţii jurnalistice, probleme pe care le rezolvă bazându-se pe propria experienţă şi limitându-se la propria şcoală, necomunicând şi neinteracţionând cu alte instituţii preuniversitare. Astfel a fost primordial pentru CLCT Chişinău şi Centrul Adolescenţilor al DGETS mun. Chişinău reunirea delegaţilor din 25 de licee din toate sectoarele capitalei, pentru a dezbate în primul rând problema jurnalismului şcolar şi în al doilea rând oferirea posibilităţii de interacţiune a tinerilor cu colegii din alte licee pentru a realiza schimb de experienţă şi a încheia eventuale parteneriate de colaborare, astfel conturându-se următoarele aspecte ale seminarului:

Obiectivele de bază

• Promovarea jurnalismului civic şi a tinerilor jurnalişti din mediul educaţional;
• Oferirea unui training de Project Management pentru tineri jurnalişti pentru a găsi oportunităţi de finanţare alternative de instituţia din care vin;
• Dezvoltarea  competențelor jurnalistice la tineri din instituţiile de învăţământ preuniversitar prin  abordarea, valorificarea, descoperirea şi interiorizarea unor conţinuturi inovative în  segmentul informaţional pentru tineret şi promovarea ziarelor locale cu conţinut educaţional sau extraşcolar;
• Depistarea problemelor ţintă cu care se confruntă tinerii jurnalişti din liceele capitalei;

Obiectivele funcționale

• Sensibilizarea administraţiei publice locale şi centrale privind necesitatea acută în elaborarea unei strategii naţionale unice în domeniul presei scrise în cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitare;
• Formarea atitudinală a tinerilor faţă de problemele din comunitate şi ilustrarea acestora în cadrul mijloacelor mass-media liceale, locale;
• Încurajarea tinerilor în paşii spre exprimarea scrisă a propriilor opinii şi gânduri în abordarea diverselor probleme cu caracter social, cultural, educaţional în cadrul ziarelor, radiourilor şi bloggurilor şcolare.

Deschiderea seminarului municipal “Probleme şi necesităţi ale tinerilor jurnalişti din instituţiile preuniversitare din mun. Chişinău”

În discursul de deschidere a seminarului,  ministrul Tineretului şi Sportului, Ion Cebanu a menţionat importanţa inițiativelor civice din partea tinerilor şi a apreciat înalt organizarea seminarului în exclusivitate – mediului educațional, totodată menționând că ministerul pe care îl conduce va depune efortul cuvenit pentru a asigura tinerii cu mijloace financiare necesare aplicării în practică a acestor iniţiative, iar un exemplu concludent a servit seminarul de astăzi organizat în cadrul programului de Granturi Mici a ministerului, care a reunit tineri dornici să devină tineri jurnalişti a conchis ministrul, în final Ion Cebanu a urat participanţilor activitate rodnică în cadrul sesiunilor seminarului şi a reiterat importanţa implicării tinerilor în cadrul activităţilor  extraşcolare şi comunitare.

Ion Cebanu, ministru Tineret şi Sport

Vadim Brînzaniuc, şef Direcţie relaţii publice a Primăriei municipiului Chişinău a salutat tinerii participanţi în numele Primarului general al municipiului Chişinău – Dorin Chirtoacă şi a menţionat în calitate de absolvent al facultăţii de jurnalism că profesia de jurnalism nu este deloc uşoară şi odată începută din băncile şcolii, ea fortifică calităţile unui bun ziarist, menţionând totodată importanţa organizării seminarelor pentru tineri în special din licee pentru o interacţiune mai eficientă în aceste instituții, totodată menţionând că primăria Chişinău a susţinut şi va susţine în continuare iniţiative ale tinerilor.

Vadim Brînzaniuc - şef Direcţia relaţii publice, Primăria Chişinău

La rândul său, Valentina Cujbă, director-general adjunct al Direcţiei generale, educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal a evidenţiat importanţa constituirii centrelor de redacţie în instituţiile preuniversitare din Chişinău care duc la rândul său la democratizarea procesului educaţional şi oferă elevilor un instrument de autoafirmare în cadrul şcoalii, iar organizarea în primieră de către Consiliul Local al Copiilor şi Tinerilor din Chişinău a unei asemenea reuniuni constitui un fapt important în relaţiile de colaboare între liceele capitalei.

Valentina Cujbă, director general adjunct al DGETS Chişinău

Valentina Sandu, şef Centrul Adolescenţilor al DGETS mun. Chişinău şi coordonatorul CLCT mun. Chişinău, a remarcat diversitatea participanţilor la seminar, tinerii delegaţi fiind din liceele cu predare în limbile română, rusă şi ucraineană, iar cheia spre o colaborare de succes o constituie întâlniri regulate în cadrul acţiunilor comunitare, puntea acestor întâlniri servesc consiliile locale ale tinerilor, a conchis Valentina Sandu.

Valentina Sandu, şef Centrul Adolescenţilor al DGETS

 

Desfăşurarea seminarului

(sesiunea I)

În cadrul celei de-a întâi sesiuni, participanții la seminar au audiat Istorii de succes a unor ziare, radiouri şi blog-uri funcţionale, care în prezent activează în cadrul instituţiilor de învăţământ din care vin, scopul sesiunii a fost de a oferi exemple-model, care pot constitui o bază la edificarea acestor intrumente în liceele capitalei.

Prezentarea LT “Spiru Haret” a inclus caracteristica ziarului şcolar “Vlăstarul”, care apare încă din anul 1923, atunci când a văzut lumina zilei prima ediţie a ziarului, iar pe parcursul istoriei sale, a cunoscut ascensiuni şi coborâşuri, cei care activau la editarea acestui ziar astăzi sunt jurnalişti cu renume în presa naţională. Din istoria recentă a ziarului “Vlăstarul” am descoperit că în anul 2009, echipa de redacţie a participat la concursul de granturi organizat de Ambasada SUA, prin intermediul Centrului American de Resurse şi au obţinut finanţarea pentru editarea acestuia pe întregul an academic, asigurând liceeni din liceul “Spiru Haret” cu conținut cognitiv-distractiv pe paginile ziarului liceal. Vecvert Daniela, membra Colegiului de redacţie a ziarului “Vlăstarul” a depistat prima problemă cheie din cadrul seminarului  - lipsa finanţării, remarcând că, cu părere de rău în prezent, în anul şcolar 2010-2011 ziarul “Vlăstarul” nu dispune de surse pentru editare, iar Colegiul de redacţie este în căutare de parteneri pentru a asigura continuitatea editării “Vlăstarul”-ului din Spiru Haret. La întrebarea “Cine sunt responsabili de machetare şi editare”, echipa a răspuns că întregul proces de producţie este realizat de elevi, sub îndrumarea pedagogilor coordonatori şi părinţilor, doar cooperarea în acest lanţ asigură un parteneriat durabil şi o satisfacție în procesul creator.

Prezentare Comisia Mass-media şi relaţii cu publicul a Consiliului Local al Copiilor şi Tinerilor Chişinău, ziarul “ReZOOMat” şi blog-ul (clctedu.wordpress.com):

Comisia Mass-media şi relaţii cu publicul a CLCT a pregătit pentru participanţi un material video în care şi-a descris aria de activitate. Vă invităm pe dvs. să urmăriţi acest material.

http://www.youtube.com/watch?v=QsTyscoTKsg

Întrebaţi de cei prezenţi “Dacă este dificil să editaţi ziarul şi ulterior să-l răspândiţi?”, Daniel Vodă, preşedintele comisiei a răspuns că iniţial a fost extrem de dificil, deoarece lipsa fondurilor lovea puternic în editarea ziarului şi precum colegii de la “Asachi Press”, am hotărât să publicăm online ziarul pentru cei ce să-l citească şi imprimam din mijloace proprii câteva numere pentru arhiva CLCT, pentru ca în curând la lansarea Programului de Granturi Mici a Ministerului Tineretului şi Sportului, la care am aplicat cu Proiect-ul “Probleme şi necesităţi ale tinerilor jurnalişti din instituţiile preuniversitare”, pe care l-am câştigat, am reeditat ediţiile anterioare şi avem acoperire financiară pentru încă 2 numere de ziar. Felicia Rusu, vicepreşedinte de comisie, a continuat că răspândirea ziarului are loc în fiecare instituţie de învăţământ din reţeaua CLCT, în mod gratuit. Întrebaţi “Cum aţi format aşa o echipă unită?”, membrii comisiei au remarcat că aportul unităţii comisiei se datorează unităţii CLCT, fondat în 2007 de Centrul Adolescenţilor a DGETS Chişinău, care în prezent se divizează în patru comisii de specialitate: “Tineri pentru Educaţie, Cultură şi Sport” (preşedinte: Alexandru Popovici), “Voluntariat şi Asistenţă socială” (preşedinte: Cristina Balan) şi “Tineri pentru protecţia Drepturilor Copilului”(preşedinte: Valeriu Drăgălin) în frunte cu primarul CLCT – Jandîc Cristina, iar comisia “Mass-media” constituie doar o piesă în mecanismul unit al Consiliului Local al Copiilor şi Tinerilor din municipiul Chişinău.

Prezentare LT “Principesa Natalia Dadiani”, radio şcolar

O altă inovaţie în domeniul jurnalismului şcolar au prezentat-o delegaţii LT “Principesa Natalia Dadiani”, care au descris radio-ul şcolar al acestei instituţii de învăţământ. Tinerii au remarcat, că radioul şcolar există în liceu încă din anii ’50 ai secolului trecut, însă cam tot de atunci nu a fost schimbat echipamentul de retransmisie, care este deosebit de costisitor, remarcând aceeași problemă comună cu colegii lor din alte licee – lipsa fondurilor. Delegaţii au subliniat, că în activitatea radio-ului şcolar sunt ajutaţi de către profesorii de fizică, iar programul radio pentru elevi durează în perioada pauzelor între ore. În cadrul Colegiului radiofonic se selectează copii cu voce bine pusă pentru radio, iar echipamentul mai este folosit pentru înregistrări de emisiuni tematice. La întrebarea “Dacă tinerii din liceu agreează prezența radioului şcolar?”, membrii Colegiului radiofonic  au afirmat, că tinerii sunt extraordinar de dornici de a avea o staţie radio, cu atât mai mult cu cât puţine licee din republică se pot mândri cu instalaţie radio. La întrebarea “Ce soluţii sunt pentru reînoirea echipamentului staţiei radio?”, tinerii au răspuns că în prezent Asociaţia de Părinţi împreună cu elevii şi profesorii elaborează un proiect de renovare a reţelei radio în liceu.

(sesiunea II: Project Management şi activităţi de implementare)

Dat fiind faptul, că problema de bază abordată în cadrul seminarului a fost identificată ca lipsa surselor financiare, sesiunea II a seminarului municipal “Probleme şi necesităţi ale tinerilor jurnalişti din instituţiile de învăţământ preuniversitar din Chişinău” a constat din II părţi dinstictive care aveau ca scop studierea scrierii unui proiect, ca în final el să fie acceptat de finanţatori. Părţile sesiunii II fiind:

1. Prezentare Centrului Tânărului Jurnalist din Moldova, organizație umbrelă pentru tineri jurnalişti. Moderator: Ecaterina Covali, CTJM
2. Training pe tema Project Management (managementul proiectelor), teorie. Trainer: Ilie Dercaci, AIESEC/CNTM
3. Activităţi practice de implementare a proiectelor, practică. Traineri: Ecaterina Covali, CTJM, Ilie Dercaci, AIESEC/CNTM

În cadrul sesiunii II, Ecaterina Covali, manager de proiecte Centrul tânărului jurnalist a realizat o prezentare a CTJM, prezentând misunea, viziunea, obiectivele şi proiectele curente CTJM.

Centrului Tânarului Jurnalist din Moldova (CTJM) a fost fondat la 25 septembrie 2002 de către un grup de 11 tineri jurnalişti, care activau în cadrul ziarelor şcolare din diferite zone geografice ale Republicii Moldova, cu sprijinul Centrului Independent de Jurnalism şi al Reprezentanţei UNICEF în Moldova. La 22 noiembrie 2002, CTJM a obţinut statut oficial şi a fost înregistrat la Ministerul Justiţiei din Republica Moldova.

Misiunea CTJM este de a dezvolta mass-media ale tinerilor din Moldova. În acest sens, CTJM susţine reţeaua presei tinerilor, organizează cursuri de instruire, oferă consultanţă şi faciliteaza schimbul de informaţii şi experienţă dintre tinerii jurnalişti şi participarea în calitate de partener se datorează dorinţei de a închega sectorul jurnalismului civic în şcoli.

Viziunea CTJM este o presă a tinerilor de calitate, care oferă cititorilor informaţie utilă şi obiectivă, activează în retea, se auto-finanţează şi promovează valorile democraţiei în licee şi facultăţi.

Obiectivele CTJM sunt:

• Facilitarea accesului la informaţie a copiilor şi tinerilor din Moldova;
• Ridicarea nivelului calităţii publicaţiilor şcolare;
• Instruirea jurnaliştilor începători;
• Stabilirea unui parteneriat între organizaţiile şi grupurile mass-media de tineret din Moldova.

Ilie Dercaci, alumni AIESEC, trainer CNTM a oferit o analiză profundă asupra Managementului scrierii unui proiect, instruind tinerii paşii distinctivi în elaborarea acestuia, oferind exmple concludente şi exemplificând pe baza propriei experienţe în AIESEC, realizând astfel o sinteză complexă asupra management-ului unui proiect de succes.

Ilie Dercaci, alumni AIESEC, trainer CNTM

Fazele de execuţie ale unui Proiect:

٭inițierea proiectului;

٭planificarea sau dezvoltarea proiectului;

٭execuția proiectului sau faza de producție;

٭monitorizarea și controlul;

٭finalizarea (închiderea) proiectului.

Formularea obiectivelor trebuie să detalieze următoarele informații:

٭performanțele tehnice ale produsului sau serviciului creat/livrat prin proiect;

٭data pentru terminarea proiectului și datele planificate pentru începutul și sfîrșitul fiecărei activități;

٭costurile proiectului (bugetul);

٭criterii de acceptare.

Studiul de fezabilitate trebuie să precizeze în principal:

٭cât va dura proiectul ?

٭este realizabil (fezabil) proiectul?

٭cât va costa proiectul?

Procesul de planificare a proiectului poate fi parcurs în 5 pași:

٭identificarea activităților;

٭estimarea duratelor și resurselor;

٭identificarea relațiilor și dependențelor activităților;

٭identificarea constrângerilor (de resurse, de timp) pentru programare;

٭stabilirea programării.

Echipa:

Modelul perfect constituie 7 persoane +- 2, dacă numărul de persoane în echipă va depăşi 10 , coordonatorul va pierde din vizor fiecare a zecea persoană.

În cadrul activităţilor practice de implementare, tinerii au fost divizaţi în 3 grupuri ţintă iar fiecare grup a elaborat un proiect, prezentându-l după algoritmul teoretic.

(se va actualiza cu secvenţe video în curând)

Urmăriţi mai jos un reportaj realizat de postul de televiziune ACCENT TV şi colaje de la seminar.

Un reportaj de la eveniment realizat AccentTV:

http://www.youtube.com/watch?v=PgUEE_cD2hQ

Impresii din fişele de evaluare:

• “Cred că ar fi mai bine mai multe repere (teoretice şi practice) concrete. Deasemenea ar fi utilă implementarea unor cursuri de jurnalism în licee. Asemenea seminare trebuiesc organizate şi cu întreg colegiul de redacţie de liceu. Aşteptăm noi evenimente!” (Speranţa State)
• “Durata seminarului este adecvată, dar probabil ar trebui organizat un pic mai devreme, sau într-o zi de vineri” (Plucci Iulia)
• “Ar fi cazul să se implice tinerii prezenţi mai mult, şi să menţină după aceia legătura. Cred că este un seminar de succes şi întradevăr foarte util. merci pentru invitaţie şi inginiozitatea de a-l organiza” (Isac Ioana)
• “Seminarul a fost realizat cu succes după părarea mea, trebuie de organizat mai multe seminare de acest gen, deoarece ele influenţează mult asupra elevilor. Am participat activ, am fost fost foarte atentă în timpul seminarului, mi-a captivat discursul dlui Ilie Dercaci. Vă mulţumesc!” (Fortuna Valeria)
• “Ideia organizatorilor este foarte bună, căci oferă tienrilor care au în vizor să devină jurnalişti posibilitatea de a căpăta experienţă, curaj şi idei vizavi de proiectele pe care să le pună în aplicare” (Garştea Drăgălina)
• “Vă mulţumesc pentru foi curate!” (Vasiutina Elena)
• “Seminarul a decurs foarte bine şi vesel. Am aflat foarte multe lucruri noi ce consider că îmi vor prinde bine în viitor. O sugestie, după ore este niţel obositor perceperea informaţiei când burtica cere mâncare  , dulciurile desigur la toţi le plac, dar ele nu ajută în cazul unei perioade lungi de timp” (Garbuz Cristina)
• “Acest seminar a fost de nota 10, deoarece am aflat informaţii noi. temele abordate au fost destul de bine analizate şi explicate, pentru că au fost urmărite toate obiectivele seminarului. Am rămas foarte mulţumită după acest seminar” (Guriţescu Ana)
• “Consider că acest seminar a fost într-o oarecare măsură o investiţie de geniu şi totodată o investigare a abstractului. Am aflat lucruri extraimportante! Thank you” (Graur Alexandru)
• “Ar fi foarte binevenite astfel de întruniri” (Buşinschi Beatrice)
• “Mda… ce-aş putea să spun? probabil adevărul. A fost o experienţă frumoasă, pe care mi-aş să o retrăiesc. M-am simţit destul de OK, aici, şi oricum ceea ce am aflat consider că-mi va fi util în viitoarea mea carieră şi de ce nu să nu fie de ziarist?! Mulţumiri celor ce au organizat şi perfecţionează acest seminar, la care am participat şi eu. Faceţi o treabă extraordinară” (Chetraru Romina)
• “A fost un seminar extraordinar, am acumulat o experienţă minunată” (Sochircă Mihai)
• “Ar fi extraordinar ca aceste seminare să aibă loc în zile extraşcolare sau cel puţin vineri”(Pisica Valeriu)
• “Merci foarte mare, începând cu mapa cu materiale super tare, organizarea în liceu, cu ghid-moderator foarte amabil şi prietenos, program bine pus la punct, pauza de cafea delicioasă, se vede că nu s-a economisit(credeam că vor fi biscuiţi ieftini dar nu au fost + mare pentru asta), Traineri cu T mare.” (Guşinschi Aurelia)
• “Впечатлен мастерством ведущего,его уверностью перед огромной аудиторией. У выступающих хорошо поставленна речь, благодаря чему вся иформация была легко доступна в понимании. Спасибо, получил удовольствие.”(Ужегов Алексей)
• “Важная и нужная встреча! Побольше бы таких не только на румынском , но и на русском языке. Спасибо.”(Щербатова Екатерина)
• Огромное спасибо за возможность расширить свой диапазон знаний в сфере журналистики. Надеюсь, что в будующем подобные конференции станут правилом, а не новинкой.”"(Борщева Антония)