Cu “dinţi”, dar ţinută în zgardă

Concomitent însă a avut loc paralizarea unei părţi bune a mass-media autohtone interdependentă de PCRM-ul demontat de la putere. Campania iniţiată de guvernea liberală pentru aducerea în legalitate a instituţiilor media pro-comuniste a erupt în acuzaţii privind restricţionarea presei de opoziţie şi celei de limbă rusă.

Metamorfozele mediatice accentuate sesizate în perioada post-comunistă au devenit probabil principalele argumente pentru plasarea Moldovei în lista statelor unde presa este lipsită de libertate, alături de Rusia, Belarus, alte state din CSI, dar şi cele din „lumea a treia”.

Cazul lui Muruianu a demonstrat cât de „colţoasă” este presa revigorată, dar şi cât proeminentă este coloratura lor politică. Totuşi, setea de finanţe şi concurenţa dură impun sursele media să renunţe la practica “protectoratelor politice” în favoarea unei sau altei anumite forţe politice.

Unica sursă apăsătoare pentru presă este instabilitatea politico-electorală şi cea economică, care riscă să transforme zona mediatică într-un nou câmp de confruntare politică. Boicotul anunţat unor surse media de anumite partide politice (PCRM versus PublikaTV) sau rivalitatea deschisă dintre televiziuni (JurnalTV versus PublikaTV) etc. slăbesc potenţialul general al mass-media, dar şi poziţia lor în raport cu actorii politici, care râvnesc să le pună sub zgarda lor economică şi politică.