Regiunea transnistreana o insula a “moldovenismului”

Inaintarea demersului liberalilor (PL, PLDM) privind modificarea articolelor constitutionale sensibile, cum ar fi cel privitor la denumirea limbii, conduce la coagularea fortelor de tip ”moldovenist” atat in limitele teritoriale acoperite de jurisdictia nationala, cat si pe spatiul national necontrolat de autoritatile R. Moldova. Miscarile “moldovenistilor” de pe ambele maluri ale Nistrului, eterogene din punctul de vedere al profilului, originii si ponderii, isi concerteaza actiunile pentru a riposta tendintelor de apropiere a Chisinaului de Bucuresti. Pe de alta parte, ambele grupuri actioneaza avand la baza rationamentul politic care consta in asanarea ”campului electoral” si finalitatea de a reinstaura “status-quo-ul politic” asigurat de guvernarea comunista.

Confiscarea lozincilor ”stataliste” sau “etatiste” in spatiul public, concordate cu radicalizarea sentimentelor ”moldoveniste”, deschide comunistilor oportunitatea de a se contrapune actualei guvernari, contopind centrul-dreapta si centrul-stanga cu polul liberal inflexibil al eschierului politic. Ocuparea pozitie de lideri ai ”moldovenismului” acceptabil pentru o parte mare din populatia majoritara, dar in primul rand pentru minoritatile nationale, legitimeaza opozita comunista o mentine in conexiune cu opinia publica vulnerabila la situatia socio-econimica, dar extrem de receptiva la discursurile populiste anti-guvernamentale. Or, PCRM-ul reiese din perspectiva cetateanului ordinar tentat mereu sa sustina orice opozitie, fie ea si comunista, doar pentru ca ultima ii apara cauza.

Demontarea mitului “moldovenismului” de liberal-democratii de la Chisinau perecliteaza regimul de la Tiraspol, deoarece pune la indoiala existenta “identitatii moldovenesti”. In situatia creata, energiile administratiei separatiste conjuga eforturile cu cele ale rivalului anterior – PCRM, in vederea intariri rezistentei in fata initiativelor concrete privind “demoldovenizarea” R. Moldova. In afara de integritatea propriei constructii separatiste (din motive politice, economice), autoritatile regiunii transnistrene transmit semnale indreptate pentru promovarea “comunitatii moldovenesti” de pe malul drept al Nistrului. Prin aceasta implicare Tiraspolul serveste intereselor Moscovei, actionand concomitent pentru destabiliza politic Chisinaul, dar si pentru a genera animozitati in relatiile moldo-romanesti, la nivel de contacte inter-umane. Aceasta strategie poate fi bazata pe urmatoarele elemente:

• Participarea la activitatea euroregiunii “Nistru” (anuntata recent de I. Smirnov), prin includerea raioanelor Rabnita si Camenca, antrenand in proiecte umanitare si culturale comunitatile de moldoveni, si nu numai, de pe ambele maluri. O asemenea abordarea subtila va institui o influenta culturalo-ideologica indirecta a regiunii transnistrene asupra celuilalt teritorul al R. Moldova, pe care Chisinaul nu va fi capabil sa o minimizeze, fiind impus sa respecte principiile de functionare a ”euroregiunilor”.
• Intensificarea colaborarii dintre etniile din regiunea transnistreana, cu scopul angajarii lor in protejarea “identitatii moldovenesti”, ca entitate esentiala pentru existenta ”RMN”, amplificand atentia asupra R. Moldova integral din partea centrelor de influenta “culturala” din Ucraina si Rusia, reticente fata de tendintele de consolidarea a prezentei romanesti in regiune. Astfel, recent a fost semnat un acord de colaborare intre comunitatile etnice din regiunea transnistrean (2 martie 2010), prin care acestea se obliga “sa respecte toate culturile si traditiile nationalitatilor” care locuiesc pe teritoriul regiunii transnistrene. [1]
• Fortificarea regiunii transnistrene in calitate simbol al “moldovenismului” reprezinta o incercare de a se opune Chisinaului intentionat sa excluda limba moldoveaneasca din uzanta. Or, Tiraspolul introduce in joc elementul “moldovenismului”, inserandu-l in dialogul cu autoritatile moldovenesti, inclusiv in reglementarea transnistreana. In cele din urma, intregul format de negocieri poate fi convertit intru necesitatea depolitizarii problemei identitatii moldovenesti, pentru a nu destabiliza situatia in zona de conflict si pentru a avansa solutinarea problemei. Un semnal concludent este deschiderea Centrului Culturii Moldovenesti la Tiraspol, lucru apreciat foarte tare de Smirnov in contextul unei “marginalizari” a limbii date in R. Moldova si asa zisei incercari de a o salva. Mesianismul transnistrean nu are altceva decat scopul de a discredita guvernarea moldoveana si de a opri extinderea factorului romanesc. [2]

Referinte:

1. ТРИ НАЦИОНАЛЬНЫЕ ОБЩИНЫ ПРИДНЕСТРОВЬЯ – РУССКАЯ, МОЛДАВСКАЯ И УКРАИНСКАЯ – ПОДПИСАЛИ СОГЛАШЕНИЕ О СОТРУДНИЧЕСТВЕ, http://www.olvia.idknet.com/ol23-03-10.htm

2. В Приднестровье открылся Центр молдавской культуры,http://www.nr2.ru/pmr/272636.html

Îndosariat la:Conflictul transnistrean/приднестровский конфликт, moldova
Posted: 2010-03-02 19:45:01