Doamna Ministru sau Doamna Ministră?
În sfârșit funcțiile cheie din țară sunt deținute de femei. Iar în noul Guvern femeile sunt mai multe numeric decât bărbații. Dilema principală este: folosim funcțiile și profesiile la feminin sau masculin?
Ministrul e gravid, Președintele Elena, Ministrul Monica, Șeful Ioana, Primarul Silvia etc zgârâie urechile, SINCER! Funcția la masculin, dar deținătoarea funcției este totuși o femeie și cât de frumos sună Președintă, Ministră, Șefă, Expertă, Ingineră, Polițistă, Psihologă, Politologă, Pompieră. DAR…. s-au dezlănțuit comentariile răutăcioase, unii spun că schimonosim limba și încălcăm normele lingvistice, alții că feministele s-au băgat și aici.
Feminizarea Limbii Române a început încă în secolele XIX - XX. Atunci apar primele feminizări: împărăteasă, crăiasă, preoteasă, morăriță, pastoriță, domniță etc. Ulterior, o dată cu dezvoltarea societății apar multe profesii și funcții noi care au atât formele de feminin și masculin. Luând în considerație aspectul istoric și rolurile de gen, majoritatea profesiilor erau îmbrățișate de către bărbați, respectiv avem doar formele de masculin. Astăzi, femeile participă direct la piață muncii și ocupă posturi, această realitate trebuie consemnată și de Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova, și de nomenclatoarele de meserii și specialități, și de dicționare.
Multe limbi și culturi deja au făcut aceste schimbări și au trecut demult prin procesul de feminizare a funcțiilor și profesiilor. În Canada acest proces s-a început în anul 1979, în Elveția 1988, Belgia 1993. Spaniola și italiana ușor folosește forma feminină pentru funcțiile publice și profesii. În 2018 În Canada, Senatul a aprobat o modificare a textului imnului național O Canada. A fost înlocuit expresiei „thy sons”, „feciorii tăi", cu un asexuat „us”: „noi".
În Anglia pe lîngă formele de feminin propuse pentru funcții și profesii, autoritățile au făcut o listă de cuvinte care trebuie evitate și înlocuite cu alte cuvinte. Franceza și româna rămâneau două exemple extreme. Totuși, recent, Academia Franceză a decis să modifice normele și să înceapă procesul de demasculinizare a limbii.
Pe 12 iunie, a fost lansat un Comunicat de presă al Misiunii Permanente a Elveției la Oficiul Națiunilor Unite și alte organizații internaționale, din Geneva, care au luat o decizie pentru a feminiza toate funcțiile și titlurile diplomatice.
Aceste exemple demonstrează că Limba este un instrument de comunicare care interacționează cu toate aspecte ale vieții umane în societate. Respectiv este mereu în schimbare deoarece corespunde necesităților unei comunități într-o perioadă anume şi pentru o comunitate dată, dar este, deopotrivă, rezultatul istoriei sale proprii și sursă pentru evoluția ulterioară.
Limba Română este o limbă frumoasă care ne permite a vorbi despre femei și bărbați în mod egal.
Păstrând standardul masculin în denumirea ocupațiilor, calificărilor, titlurilor științifice, militare, administrative, se alimentează percepția că femeile sunt pe locurile „rezervate” celuilalt gen și trebuie să se încadreze în acest standard considerat „natural”.
Utilizarea tot mai frecventă a formelor de feminin pentru meserii, profesii, funcții publice în discursul public demonstrează că societatea nu mai tolerează patriarhatul lingvistic „protejat” normativ de înaltul for academic.
Și nu în ultimul rând, azi noi nu mai vorbim acea limbă română de un secol în urmă, iar DEX-ul oferă pentru multe profesii forma de feminin: psihologă, politologă, avocată etc.
Înțeleg foarte bine că documentele oficiale care vin dintr-o instituție publică trebuie să corespundă unor norme și reguli care actualmente nu prevăd formele de feminin pentru funcții, totuși în discursuri publice, adresări, mesaje, cuvântări, în cadrul unor ședințe, buletine etc putem să le folosim, pentru că schimbarea vine de la fiecare din noi. Uzualul întotdeauna a schimbat normele lingvistice.
Alina Andronache, Vlogul unei Mame Feministe
https://www.youtube.com/watch?v=gl5gN_gRgEM
