Scrisoarea I. De ce te iubesc Chișinău?

Te-am cunoscut în viața mea de două ori. Prima dată erai unul de basm, soarele te pălea peste coline iar atmosferă era una fericită. Poate atunci nu te priveam atent, era de vină copilăria. Ea mi te înfățișa într-o ipostază deosebită, înflorată și ospitalieră. A doua oară când te-am văzut erai abătut și obosit. Te zbuciumai dar nu scoteai o vorbă. Era anul cel mai nefericit din viața ta. Atunci, în 2009 am venit la tine și erai distant. Eu am venit să învăț la universitățile tale dar suferințele te măcinau. Nu aveai timp de mine! Te înțelegeam! Mereu erai grăbit, te implicai în politică,  îți plăcea pluripartidismul, te jucai cu două culori: roșie și albastră și îți doreai venituri (2 lei pentru troleibus). Nu-mi plăcea atitudinea ta! Te-ai schimbat mult atunci. Nu-ți puteai reveni din 2009 și uitaseși de cultură, de valori, de frumuseți. Ai început să-ți faci singur rău. Îți distrugeai monumetele istoriei, ți-a murit și Vieru, și Păunescu și ai rămas a nimănui. Mă bucură că uneori te mai gândești la mine. Pe la sărbători, prin troleibus asculți muzica lui Doga și aduni lumea prin parcuri. Ai mai avut probleme cu câinii dar nu te-au mușcat ei atât de sângeros. Recent ai început să protestezi și văd că nu te astâmperi! Vrei libertate sau îți întărești hotarele? Nu te înțeleg! Primăvara sunt supărat pe tine. Sunt impresionat de corola de flori minunate pe care mi le dăruiești dar puful de plop îmi fac zilele amare. În acești ani am observat că ești setos de informație. Îți petreci timpul mai des uitându-te la TV, la posturile pe care ți le-ai deschis. Mai cauți uneori și imprțialitatea și o găsești de fiecare dată, ori în presa scrisă, ori la radio. Bine că ai de unde alege! Nu știu când ai să-ți rezolvi problema cu vagabonzii pentru că nu mai vreau să te văd cum suferi.  Anul acesta cît am stat lîngă tine ai mirosit extraordinar de parfumat. Știu că te-a sleit de puteri nămolul cela dar ai scăpat de el. Uneori apare gelozia atunci când vin la tine mulți străini. Te înfrățești cu ei și le oferi pîine și sare. Eu trebuie să-ți deschid ochii de fiecare dată. Ei îți vrăjesc circulația și primești în dar un panier de sudalme. Tu nu-i bagi în seamă pe aceștia. Cînd sunt la cumpărături îmi dai leii  rest  cu altfel de semnătură. Vrei să-ți întinerești valuta, șmecherule! De ceva vreme ai mândrie în tine. Eu te privesc critic. Ai adunat 102 albăstrele cu bretele și îți pare că l-ai apucat pe european de picioare! Las-o baltă deoarece accidentele te pândesc la orice pas! Fii atent și ai grijă permanent de apa caldă, de căldură, de energie. Fii cuminte și negociază cu gazele calm! Altfel iar vei avea probleme cu sursele. Știi că nu le place târguiala, fii supus! Voi fi alături de tine! Vezi să nu te logodești cu vreun virus! Anii trecuți erai slăbuț și nu făceai față. Acum e sezonul să te protejezi. Mi-aduc aminte cum te luptai cu gripa porcului sau cu cea a păsărilor. Te-ai schilodit atunci, iar răsuflarea a făcut cunoștință cu doliul. Ai trecut și peste asta și ai dat peste alta. Apreciez la tine vitejia iar încercările niciodată nu te-au îngenunchiat. Ai o pată pe inimă pe care nu o pot stârpi. Este o amantă gălăgioasă și dezordonată. Îi plac claxoanele și ocupă străzile. Adună clienții din toate colțurile și îi face tuturor pe plac. Ție îți place de ea, știu. Dar când vine un străin, o ascunzi. Te aud cum șoptești despre ea prin trasport, în stradă, prin casă. Strigi la ea și îți deschide larg porțile. Pe ea o cheamă Piața Centrală și toți o cunosc. Te-aș ruga acum să te duci în parcul lui Ștefan ca să mai stăm pe internet. Ai atâtea parcuri cu WI-FI și nu ai timp să vorbim pe skype. Mai odihneștete că mult bine face. Nu demult am fost la ziua ta. Erai fericit și de multe cadouri ai avut parte. Ai organizat un concert și te-ai avântat în hore moldovnești. Îți urmăream pașii stîngaci și chicoteam în sinea mea. Mulți oaspeți au fost și nu mai observat. Am plecat repede acasă și te-am admirat la TV. Am vrut să vin a doua zi la tine dar erai ocupat. Salubrizarea era mai importantă decât mine. Ai adunat mult gunoi în curte și erai grăbit să-l izgonești. Pînă ce va veni iarna mă gândesc să îți propun să facem sport pe terenurile de fitness pe care le ai. Binențeles, dacă nu vei avea programul încărcat. Vreau să-ți spun că țin mult la tine cu toate că nu mă iai în seamă. Te respect pentru că te gândești la copii și le dăruiești tot ce ai mai bun: jucării, dulciuri, locuri de joacă etc. Încerci să te gândești și la cei tineri, oferindu-le câte-o casă dar nu prea îți reușește. Întotdeauna rămâi la Prima Casă și la prima cheie. Nu știu cînd vei fi mai vioi. În sfîrșit îți spun că m-am îndrăgostit de tine! Pentru mine ești Orașul Alb, cu fete frumoase și agitație adolescentină. Iubesc tensiunea ta, pulsul tău și febra ta. Nu am încredere în zebrele tale ca să vin la tine și îți șoptesc dulceag că te voi aștepta în stație.

 Cu drag, admiratorul Student!

http://mirceamitrofan.blogspot.com/2011/10/chisinaul-meu.html

Mircea Mitrofan