2 din 10 gay nu vorbesc nimănui despre orientarea lor sexuală, sondaj
Circa 80% dintre membrii Comunităţii LGB (comunitatea gaylor, lesbienilor şi bisexualilor) din Moldova au cea mai mare încredere în prieteni, aceştia fiind urmaţi de fraţi sau surori, după care de mame, colegii de facultate şi medicul. Cei mai puţini reprezentanţi LGB se destăinuie taţilor. Acestea sunt datele unui sondaj de opinie realizat de către Centrul de Informaţii GenderDoc-M şi prezentat joi, 29 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă la Info-Prim Neo.
Coordonatorul programului „Lobby şi Advocacy” al asociaţiei, Angela Frolov, a declarat că din 220 de membri ai LGB chestionaţi procentul celor care au vorbit membrilor familiei despre orientarea lor sexuală constituie 46 la sută. La solicitarea de a descrie prima reacţie, jumătate din respondenţi au afirmat că prietenii au avut în mare parte o reacţie pozitivă. Cât priveşte părinţii, în jumătate de cazuri aceştia au fost şocaţi, în 2 din 10 au avut o reacţie negativă, iar în restul situaţiilor au manifestat indiferenţă.
Reacţia negativă a fost atestată în special în cazul bărbaţilor. Procentul LGB care nu vorbesc nimănui despre orientarea lor sexuală este 19% în cazul bărbaţilor şi de doar 2% în cazul femeilor. „Aceasta demonstrează că bărbaţilor le este cu mult mai complicat să-şi destăinuie orientarea sexuală pe motiv că reacţia societăţii noastre faţă de gay este mai agresivă decât faţă de lesbiene”, a remarcat Angela Frolov.
Cât priveşte cazurile de încălcare a drepturilor, 57% din respondenţi susţin că s-au ciocnit cu probleme din cauza orientării lor sexuale. Potrivit sondajului, în cele mai dese cazuri, reprezentanţii LGB sunt numiţi urât, sunt ameninţaţi cu răfuială fizică, sunt urmăriţi etc.
În concluzie, Angela Frolov a declarat că cea mai mare parte a respondenţilor simt o atitudine intolerantă din partea societăţii. „Dacă ar fi adoptată Legea privind prevenirea şi combaterea discriminării, ea ar completa nu numai Codul civil, oferind o posibilitate reală victimelor hărţuirilor şi atitudinilor diferite de a depune plângeri în judecată, cât şi Codul penal, în care a fost introdusă noţiunea de „crimă pe motiv de ură”, dar care actualmente nu îşi are definiţia în legislaţia ţării noastre”, a menţionat Angela Frolov.
Pe parcursul realizării chestionării, voluntarii s-au ciocnit de dificultatea de a cuprinde şi grupul de transgenderi, din cei 220 de respondenţi doar unul s-a identificat ca persoană transgender, de aceea rezultatele sondajului efectuat nu reflectă situaţia segmentului T şi problemele cu care se confruntă reprezentanţii acestui grup.
Chestionarea comunităţii LGB a fost efectuată în cadrul proiectului „Facing existing of Discrimination”cu susţinerea financiară a organizaţiei ILGA-Europe.
Info Prim Neo
