În vederea atingerii obiectivelor proiectului: „Configurarea businessului inovațional în contextul concurenței regionale”, din cadrul Priorităţii Strategice IV: Provocări societale, înscris în Registrul de stat al proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării cu cifrul 20.80009.0807.42, membrii echipei Pisaniuc Maia, dr., conf. univ., Coordonator al Proiectului și Jomir Eudochia, drd., asist. univ., în perioada 24-25 noiembrie 2022 au participat în cadrul Conferinței Internaționale de Economie, Finanțe și Afaceri RSEP organizată de “University of Washington Rome Center” din Roma, Italia.
În cadrul evenimentului, au participat 57 cercetători din 25 de țări diferite, cu 46 de prezentări.

Pentru a consulta Programul Conferinței, click aici.

Prezentarea echipei din cadrul Proiectului CONBIZ, cu denumirea „Analysis of the activity of private equity funds in terms of driving innovation on the international market: prospects for the Republic of Moldova”, poate fi vizualizată accesând: https://ase.cccbi.md/conferinta-internationala-de-economie-finante-si-afaceri-rsep-din-cadrul-university-of-washington-rome-center-italia/

Pentru mai multe detalii, click pe pagina proiectului: https://ase.cccbi.md/

Peste 250 de manageri de produs, antreprenori, marketologi, manageri de proiecte, dezvoltatori IT și analiști au participat, în data de 3 decembrie, la prima conferință despre managementul de produs în R. Moldova. Evenimentul a fost organizat de către „Product Management Community Moldova”, dezvoltată în cadrul „Technovator”, reunind pe scenă circa 11 speakeri din țară și din Europa.

Evenimentul a inclus trei sesiuni, în cadrul cărora au fost abordate subiecte precum „mindsetul”, procesele și instrumentele unui manager de produs, tendințele și strategiile în managementul de produs, modalitățile de dezvoltare și crearea produselor „cu sens”. De asemenea, în cadrul panelului de discuții, moderat de Serghei Botezatu, manager de proiect la PNUD Moldova, au fost abordate modalitățile prin care „mindsetul” orientat pe produs contribuie la dezvoltarea soluțiilor sustenabile, atât în mediul privat, cât și la nivel guvernamental. Aceste aspecte au fost discutate cu Serghei Daradur, manager de proiect la „Paynet”, Victor Sagaidac, CIO la „Orange Moldova”, și Vadim Jeleascov, CEO la „Simpals Studio”. 

„Prin intermediul acestei conferințe, ne-am propus să accentuăm rolul managerilor de produs în dezvoltarea unei R. Moldova prospere, ei fiind cei care pot aduce schimbări majore, atât în domeniul IT, cât și non IT, precum industria imobiliară, și, în special, în sectorul public. Totodată, am vrut să fie prezentate cele mai noi tendințe, exemple și abordări pentru a accelera inovația”, a menționat Mary Nemciuc, directorul executiv al „Technovator” și cofondatoarea „Product Management Community Moldova”.  

„Consider că acesta este un pas mare pentru dezvoltarea R. Moldova. Astăzi, atât de mulți oameni au devenit interesați de subiectul creării și dezvoltării produselor. Aceasta este o abordare complet diferită a muncii, un alt nivel de gândire. Când toți cei care sunt implicați în crearea unui produs gândesc ca un antreprenor și își asumă responsabilitatea, atunci calitatea produselor în R. Moldova va fi net superioară, cu accentul pus pe utilizatori/consumatori, și nu doar pe profit”, a spus Elena Pavlovskaya, cofondatoarea „Product Management Community Moldova” și Senior Product Manager.

Lecții învățate și sfaturi de la cei mai tari profesioniști în managementul de produs

În cadrul conferinței, speakerii invitați, profesioniști și experți în domeniul managementului de produs, au relatat din experiența lor în dezvoltarea produselor, provocările și succesele și abilitățile necesare unui manager de produs. Iată doar câteva dintre lecțiile și sfaturile oferite:

• Alex Yemelianov, CEO la „Hirin”, manager de produs cu o experiență de 10 ani în companii precum „MacPaw”, „Badoo”, „Bumble”, „Bioniq”, „Kama”, a împărtășit cele 10 lecții învățate în cariera sa, de la manager de produs în Kiev, la CPO în Londra: „Go hard or go home - ieși din zona de confort, fii responsabil dacă vrei să evoluezi în carieră și nu subestima importanța cunoașterii limbii engleze!”.

• Aliona Levca, CEO la „MGrinder ICT”, cu experiență în Management Consulting și CFO, a vorbit despre importanța asigurării securității cibernetice în managementul de produs și creșterea gradului de conștientizare cu privire la atacurile cibernetice: „Nimeni nu este ferit de atacuri cibernetice. Trebuie să înțelegem că rămânem mereu în urma hackerilor și este necesar să schimbăm abordarea față de acestea”.

• Dmitry Grinshpun, Growth Product Manager la „Doodle”, a enumerat caracteristicile utile și inutile ale produselor și a spus despre creșterea șanselor de succes ale unui produs în procesul de dezvoltare: „Învață de două ori, dezvoltă produsul din prima încercare!”

• Veaceslav Cunev, CEO la „Deeplace”, profesionist IT cu peste 30 de ani de experiență, a relatat despre gândirea sistemică și de ce este aceasta o prioritate pentru managerii de produs, dar și despre pașii care trebuie respectați: „Trebuie să fii mereu cu un pas înainte, asta e cheia succesului! Gândește după reguli. Succes. Rezolvă rapid sistemul de orice complexitate. Nu scăpa nimic important din vedere”.

• Despre tehnologia fără cod și lansarea rapidă de noi aplicații și servicii a povestit Vlad Larin, cofondatorul „Zeroqode”: „Tehnologia fără cod nu înseamnă neapărat și lipsa efortului în dezvoltarea produselor. Ba mai mult, trebuie să știi cum să găsești instrumentul potrivit. Tehnologia fără cod înseamnă mai repede, mai puține costuri și multă flexibilitate”.

• Eugeny Plokhoj, Head of product și General Manager la „Readdle”, a vorbit despre cele mai importante principii ale managementului de produs, locul ocupat de produs în mediul de afaceri și regulile de aur ale managerului de produs: „Un manager de produs trebuie să cunoască, obligatoriu, două lucruri: cum să crească raportul împrumut-valoare și cum să scadă costul de achiziție al clienților”.

• Anton Perkin, CEO la „FusionWorks”, community builder cu o experiență de peste 10 ani în management, a oferit următorul sfat: „Roagă-ți prietenii să testeze produsul și să-ți spună părerea lor sinceră despre ce ai putea îmbunătăți”.

• Vladimir Balaban, CEO la „Steelbox”, business angel și antreprenor de succes, a povestit despre experiența sa în dezvoltarea soluțiilor și produselor, de la materiale rebut, la construcții complexe: „Iubiți problemele! Găsiți soluții!”

• Ivan Kavalerov, CTO la „Pathway” și keynote speaker, a vorbit despre cum produsele și domeniul managementului de produs pot crea un viitor mai bun, iar sfatul său pentru managerii de produs este următorul: „Construiți viitorul în care ați vrea să trăiți. Dacă aveți o idee cum să faceți lumea mai bună – acționați”.

• Vadim Jeleascov, CEO la „Simpals Factory”, una dintre principalele companii IT din Moldova, a relatat despre rolul trackerului în procesul de dezvoltare a produselor și a îndemnat participanții să informeze cât mai multă lume despre managementul de produs și rolul managerului de produs în cadrul unei companii.

La finalul evenimentului, participanții au avut ocazia să socializeze cu alți profesioniști din domeniu și speakeri, dar și să participe la un atelier organizat de PNUD Moldova privind finanțarea soluțiilor digitale pentru dezvoltarea sustenabilă a țării.

Conferința „Product Management Moldova” a fost organizată de către „Product Management Community Moldova”, dezvoltată în cadrul „Technovator”, organizație neguvernamentală care are misiunea de a descoperi talentele locale pentru a dezvolta și implementa inovații. Conferința a fost susținută de către partenerii: Proiectul Tehnologiile Viitorului (FTA), finanțat de USAID și Suedia, UNDP în Moldova, Tekwill, Daac Digital, Steelbox, Newton House și Simpals.

- Dle Cușca, serviciile sociale sunt unul dintre instrumentele pe care le are statul pentru a oferi asistență persoanelor aflate într-o stare de vulnerabilitate. Care este strategia de viitor a Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) în materie de legislație, cadru de reglementare și bugetare, pentru dezvoltarea rețelei de servicii sociale?

- Conform legislației în vigoare, Ministerul Muncii și Protecției Sociale este autoritatea publică centrală responsabilă de elaborarea și promovarea politicilor naționale în domeniul asistenței sociale, inclusiv în contextul organizării și funcționării serviciilor sociale. Crearea, dezvoltarea și finanțarea serviciilor sociale este o competență a autorităților publice locale de nivelul doi, prin structurile teritoriale de asistență socială, și a autorităților publice locale de nivelul întâi. Reieșind din faptul că posibilitățile autorităților publice locale sunt diferite, respectiv și serviciile sociale la nivel de țară nu se dezvoltă uniform. Situația este diferită de la raion la raion, serviciile se dezvoltă în funcție de prioritățile autorităților locale și posibilitățile financiare, după caz, colaborările pe care le au cu donatorii/organizațiile neguvernamentale etc. Pentru a soluționa aceste probleme, se examinează oportunitatea reformării structurilor teritoriale de asistență socială, inclusiv prin finanțarea componentei asistență socială (prestațiilor și serviciilor sociale) de la bugetul de stat. În prezent, lucrăm la un concept al reformei menționate.

Reforma administrativ-teritorială pornește de la abordarea: cum asigurăm uniformizarea acordării asistenței sociale la nivel național. Aici, în mare parte, problema e legată de serviciile sociale și de costurile acestora, deoarece prestațiile, banii sau suportul monetar transferat cu destinație specială sunt aceleași pentru fiecare raion, însă situația ce ține de serviciile sociale diferă. Anume în acest context trebuie să fortificăm componenta de asistență socială, pentru a acoperi cu asistență toate persoanele care au nevoie, la nivel de țară.

Urmează să consultăm acest concept și cu societatea civilă, cu alte instituții, autorități, inclusiv cu autoritățile publice locale. De asemenea, ar putea fi dezvoltate niște subdiviziuni ale ministerului în teritoriu, care să implementeze legislația elaborată la nivel central sau o altă opțiune pe care o luăm în considerare ar fi centralizarea direcțiilor asistență socială la nivel național. Nu sunt aceleași posibilități financiare la nivel local și asta afectează cetățenii, însă conform Constituției, statul este obligat să asigure măsuri de protecție tuturor. Respectiv noi, cei care elaborăm la nivel central politicile, trebuie să le putem implementa prin structurile noastre la nivel local.

Astfel, în viitorul concept ar urma să fie prevăzută dezvoltarea și finanțarea serviciilor existente. La această etapă vrem să normalizăm situația la nivel de raioane, după care va urma suportul nostru pentru primării.

- Ce termen aveți pentru asta?

- Nu depinde numai de noi, ci și de Ministerul Finanțelor. Oricum, ne orientăm spre începutul anului viitor.

- Pentru a avea succes în procesul de extindere a rețelei de servicii sociale, este nevoie de o bună planificare și date exacte despre numărul de persoane care au nevoie de servicii sociale și tipurile de servicii. Planifică MMPS să realizeze evaluări ale necesităților de servicii?

- Cu suportul donatorilor, noi am făcut anterior anumite evaluări ale situației la nivel local, pentru a vedea care sunt cele mai solicitate servicii. Avem foarte bine documentată situația pe necesitățile de asistență personală la nivel local, plasament familial, asistență parentală profesionistă. Avem aceste date, am dezvoltat împreună cu partenerii și un sistem informațional pe componenta servicii sociale și acum trebuie să aprobăm conceptul și regulamentul de organizare și funcționare a acestui sistem informațional. Pe lângă acesta, am mai dezvoltat și un modul de criză.

Actualmente lucrăm la modificarea legislației cu privire la finanțarea pachetului minim de servicii sociale. Vom schimba structura, dar și sursa de finanțare. În prezent, pachetul minim este finanțat din fondul de susținere a populației, dar aceasta este o sursă nesigură și vrem să includem și bugetul de stat ca sursă de finanțare. În fondul de susținere a populației banii se acumulează din diferite surse și depindem mult de agenții economici, care transferă acești bani în funcție de cum ei activează. O sursă de venit a fondului este, spre exemplu, 50% din taxa aeroportuară. Dacă aeroportul nu funcționează sau funcționează la o capacitate mai mică, cum a fost în pandemie, respectiv veniturile sunt mai mici. Ceea ce înseamnă că noi în fond avem deficit și nu putem achita salariile și susține aceste servicii. De aceea vrem ca și bugetul de stat să contribuie, ca să evităm astfel de probleme.

De asemenea, în pachetul minim de asistență socială vrem să includem încă patru servicii care sunt prestate la domiciliu - asistența parentală profesionistă, asistenții personali, casele de copii de tip familial și asistența familială. Din cauză că ele sunt prestate în familie, îngrijitorii se află în serviciu practic 24 din 24 de ore, de aceea vrem să îi trecem de la angajare prin contract individual de muncă la contract de prestări servicii. Respectiv, fiecare prestator când va contracta acești angajați, va avea posibilitatea să încheie contract în funcție de implicarea lor, de sarcina lor. Am propus ca valoarea contractelor de prestări servicii să nu fie mai mică de valoarea unui salariu minim, dar nu mai mare de trei salarii minime. La 1 ianuarie 2023 salariul minim pe economie va fi 4000 de lei.

- Cine sunt în prezent principalii parteneri ai MMPS în dezvoltarea rețelei de servicii sociale în Republica Moldova?

- Avem foarte multe organizații, parteneri internaționali, donatori cu care colaborăm pe acest segment. Unele dintre ele lucrează direct cu autoritățile publice locale și dezvoltă servicii în teritorii. Suntem deschiși și colaborăm cu toți.

- În Republica Moldova serviciile sociale sunt prestate atât de prestatori publici, cât și de cei privați. Există o discrepanță între cererea și oferta de servicii sociale? Cum sunt luate în calcul, la planificarea bugetului pentru serviciile sociale, nevoile beneficiarilor și posibilitățile prestatorilor de servicii?

- De multe ori necesitățile pot să nu fie luate în calcul nu din cauză că nu ne dorim, dar din cauză că nu întotdeauna ne putem permite din punct de vedere financiar. Serviciile sociale sunt foarte costisitoare, în special în cazul asistenței personale, când vorbim despre un raport de unu la unu, îngrijitor-beneficiar. Serviciile de zi pot fi puțin mai ieftine, pentru că acolo, de exemplu, un personal de 5-6 angajați acoperă 50 de beneficiari. De aceea serviciile nu se dezvoltă cu pași rapizi, așa cum ne-am dori. E nevoie să avem analize și evaluări la nivel local și, în funcție de necesități, să planificăm și să prioritizăm. Or, din păcate, sunt și exemple când în unele localități au fost create servicii cu suportul donatorilor, dar ele nu au fost sustenabile în timp, deoarece nu au reieșit din nevoile oamenilor care locuiesc în teritoriul respectiv.

- Știm că acum elaborați, în cadrul unui grup de lucru, împreună cu parteneri din societatea civilă, o metodologie de calcul a costului per beneficiar al serviciilor sociale. Ce ar schimba punerea în aplicare a acestei metodologii?

- Metodologia ar permite, în primul rând, uniformizarea la nivel de țară a planificărilor. Noi avem standarde la nivel național, avem regulamente-cadru pentru mai multe servicii, dar costurile pentru același serviciu prestat în diferite localități, regiuni, raioane sunt diferite. Se întâmplă din cauză că la calcularea bugetelor se iau drept bază indicatori diferiți. După elaborarea metodologiei, vom avea o formulă în care se va ține cont de structura de cheltuieli. Dacă, de pildă, în structura de cheltuieli vom include apă și canalizare și dacă în Chișinău apa și canalizarea costă 25 de lei, iar în Briceni 10 lei, prețul va fi diferit, dar cel puțin s-a ținut cont de parametrul apă și canalizare la toți prestatorii și, respectiv, dacă tarifele diferă în funcție de localitate, prețul serviciului social ar putea să difere și el. Deci, trebuie să avem o abordare unică, o structură a cheltuielilor și în cost să includem aceiași parametri de care trebuie să ținem cont la costificare. Astfel, vom avea un cost argumentat și Ministerul Finanțelor n-o să ne mai poată spune că nu ne aprobă o sumă sau alta, întrucât totul va fi calculat conform formulei.

Actualmente nu există reglementări nici pentru standarde de personal în centrele de plasament.
În unele centre, personalul poate fi mai numeros decât beneficiarii. Respectiv, vom avea și standarde de personal, vom vedea care este coraportul dintre beneficiar și angajat, reieșind din profilul beneficiarului. Dacă vom pune în aplicare metodologia de costificare, vom avea argumente că nu avem de unde scădea cheltuielile, inclusiv față de Ministerul Finanțelor, care ne cere să optimizăm. Aceasta va facilita atât lucrul nostru, cât și al prestatorilor de servicii, care fac costificarea și, totodată, va exista o claritate asupra ce includ în cost și ce nu.

Aș vrea să menționez, de asemenea, că noi avem aprobată o nouă structură a Ministerului și a fost creată o direcție responsabilă de standardizare, de servicii sociale. Activitățile pe componenta servicii sociale le va prelua direcția respectivă. Va fi o direcție-umbrelă care acoperă toate aspectele ce vizează serviciile sociale și sper că de la începutul anului viitor ea va deveni funcțională.

- În ce măsură metodologia de costificare va ajuta autoritățile să bugeteze mai bine și va impulsiona contractarea serviciilor sociale de către autoritățile publice de la prestatori?

La contractare de asemenea e nevoie de o claritate. Pentru a contracta, se anunță o licitație publică, în cadrul căreia sunt stabilite sarcini și sunt înaintate cerințe față de cel care vrea să fie contractat pentru prestarea unui serviciu. Cel care vine cu oferta și cel care solicită servicii trebuie să aibă o bază clară cum s-a stabilit costul pentru serviciul respectiv. Altfel nu poate fi argumentat bugetul.

De exemplu, Ministerul contractează servicii de asistență telefonică – pentru telefonul copilului, pentru victimele violenței în familie și pentru persoanele cu dizabilități. La Bălți avem un centru de tip Barnahus pentru copiii victime ale infracțiunilor. Pentru toate aceste servicii în primul rând planificăm bani, reieșind din anumite calcule, care însă nu au la bază o metodologie, dar sunt făcute din ceea ce cunoaștem, estimăm. Noi propunem suma respectivă, iar Ministerul Finanțelor ne oferă cât consideră ei, după calculele lor. Și se poate întâmpla că am anunțat concursul, cel care vine cu oferta ne spune că nu se poate încadra în 1,5 milioane de lei propuse, deoarece costurile reale sunt altele, și noi nu putem argumenta Ministerului Finantelor, care a stabilit o anumită limită. Deci când vom avea o formulă, o metodologie și vom arăta că aceste, de pildă, 2 milioane de lei se compun din cheltuieli pentru poziții concrete, care nu pot fi excluse din formulă, va fi clar și argumentat pentru ambele părți, inclusiv pentru cei care acceptă bugetele.  

Vă mulțumim!

Acest articol a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.

Arta murală a evoluat de la graffitti-ul New York-ului din anii 1960 la mișcările de înfrumusețare a orașelor mari din noul mileniu. Chiar dacă formele, stilurile și artiștii s-au schimbat pe parcursul timpului, scopul principal, cel de a transmite un mesaj social în comunitate, a rămas neschimbat.

În toamna acestui an, tinerii din țară au avut șansa să abordeze subiectul necesității reciclării și a protecției mediului înconjurător printr-o serie de lucrări murale. Campania „Schimbarea prin artă”, implementată de AVI Moldova, cu suportul Kaufland Moldova, a avut drept scop încurajarea artiștilor de a își dezvolta abilitățile de creație, dar și integrarea unui nou stil de informare a publicului despre importanța implementării practicilor ecologice. Astfel, concursul „Schimbarea prin artă” a venit cu o invitație către pictorii începători și profesioniști să realizeze o lucrare cu tematica protecției mediului, pentru a fi pictată pe un perete în incinta noului magazin Kaufland de pe str.Kiev 7.

În perioada 1-25 octombrie, 51 de tineri artiști și-au prezentat lucrările, dintre care 31 au fost înrolate în concurs. Criteriile după care au fost selectate lucrările sunt originalitatea, respectarea tematicii, precum și adaptabilitatea lucrării la cerințele tehnice expuse în anunțul concursului. Trei creații finaliste, lucrări a două tinere artiste, au fost selectate pentru a fi transpuse pe peretele din cadrul magazinului.

Primul concept întitulat „Fatuitas”, a fost realizat de autoarea Anastasia Sindjaradze. Aceasta își descrie ideea astfel:
„Din cauza consumului exagerat, o mare parte a planetei noastre riscă să fie ocupată de deșeuri. Acestea se întâlnesc chiar și acolo unde omul nu ajunge fizic, însă ajung urmele acțiunilor lui. Trebuie să ne asigurăm că gunoaiele aruncate de om nu vor înlocui ființele vii, iar promovarea sustenabilității și a reciclării este ceea ce ne va asigura viitorul.”

A doua lucrare denumită, „Punct de bifurcare”, este descrisă de către autoarea Anastasia Sindjaradze în felul următor:
„Pictura este o interpretare cochetă a recunoscutei opere a lui Rene Magritte - Golconda. Această imagine arată copaci în formă de baloane și sticle care se țin de sforile „baloanelor”. Dacă renunțăm la firele de salvare (reciclare și reutilizare a sticlelor) riscăm să cădem în abisul schimbărilor climatice ireversibile.

„Darul de neînlocuit” este lucrarea realizată de Cristina Gherța, care prezintă astfel descrierea conceptului său:.
„Prea multe au căzut pe umerii fragili ai naturii: grămezi de deșeuri, uzine și fabrici care poluează atmosfera, epuizarea resurselor naturale, schimbările climatice și alte impedimente ce au fost cauzate de factorul uman; dar Ea continuă să ne iubească, ne oferă casă și daruri generoase. În plus, natura este o sursă inepuizabilă de inspirație pentru om. Datoria noastră este să readucem la viață planeta și să avem grijă de natură așa cum ea are grijă de noi”.

Procesul de realizare a picturilor a fost executat sub ghidajul artistului profesionist Dumitru Potapov. Echipa AVI-Moldova cu suportul Kaufland Moldova a oferit pictorilor suport tehnic și materialele necesare pentru executarea lucrărilor, iar artistele câștigătoare au beneficiat de schimb de experiență valoros alături de Dumitru, care le-a oferit sfaturi și mici trucuri din domeniu, pentru a perfecta creațiile lor.

Cele trei lucrări murale pot fi deja admirate de clienții Kaufland, în incinta magazinului din sectorul Râșcani al Capitalei. Aceste picturi vin să inspire cumpărătorii și publicul larg să adopte un stil de viață mai sustenabil și să promoveze grija față de mediu.

Despre AVI Moldova

În decursul activității sale, AVI Moldova mereu s-a implicat în proiecte care au ca scop promovarea păcii, toleranței, voluntariatului internațional, schimbului intercultural, modului sănătos de viață și a protecției mediului prin activitățile de voluntariat.

Sustenabilitatea este doar una din provocările comunității și echipa AVI Moldova creează proiecte prin care membrii societății se pot implica pentru a susține sau a participa la activități menite să informeze, inspire sau să creeze un spațiu pentru crearea soluțiilor și schimbului de experiență.

Pentru mai multe detalii despre activitatea AVI Moldova, urmăriți pagina de Facebook.

Despre Kaufland Moldova

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu magazine în 8 țări, și o rețea de 7 magazine în Republica Moldova. Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Credem ferm în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială. Cea mai mare parte a proiectelor CSR ale companiei sunt desfășurate în parteneriat cu asociații nonguvernamentale regionale sau naționale și urmăresc implementarea de programe sociale complexe ce se adresează unor grupuri mari de beneficiari.

Kaufland a investit în 2020 peste 4,8 milioane MDL în comunitate, prin proiectele derulate împreună cu ONG-urile partenere, în cauze sociale, sănătate, educație, cultură și mediul înconjurător. Protecția mediului este un subiect important pentru Kaufland. Peste 551 de tone de deșeuri din operațiunile din activitatea noastră au fost reciclate în 2020, dintre care plastic, ambalaje, baterii, ulei de gătit, hârtie etc.