De la inovații pentru educație, finanțe, resurse umane, industria vinurilor, agricultură, artă și chiar dating, 180 de entuziaști din 12 țări din Europa Centrală și de Est au avut curajul să aplice la acceleratorul regional pentru startup-uri tech în faza de idee, Upcelerator, ca să învețe treptat traseul necesar pentru validarea și lansarea propriului startup. 

La data de 11 martie a fost lansat acceleratorul regional Upcelerator, ediția Orange Digital Center, care a adunat fondatori tech din diferite colțuri ale lumii, fiecare cu o idee de startup și dorința de a crea afaceri mărețe și cu impact global.

Această ediție a adunat un număr record de 180 aplicări, adică 180 de inițiative antreprenoriale, un semn bun că tot mai mulți doritori vor să încerce rolul de antreprenor și vor să răspundă problemelor cu care se confruntă în comunitățile lor, prin inovație și tehnologie.

În ediția de primăvară a acceleratorului, Dreamups a anunțat un număr de locuri disponibile pentru 50 de echipe, însă într-un final au fost acceptate în program 90 de idei de startup-uri tech promițătoare. Ideile de startup selectate sunt din domeniul tehnologic, la intersecția cu specialități ca: medicină, divertisment, securitate cibernetică, alimentație și agricultură, finanțe, educație, digitalizare, love tech și networking.

Mihai STIPANOV, Fondator Dreamups și Mozaic: „Ce facem noi în Upcelerator? Încercăm să construim un program în care veți învăța cum să construiți un startup cu impact semnificativ. Să lucrezi la un startup este foarte greu, ba chiar mai mult, mereu trebuie să ai acea motivație să te trezești în fiecare zi și să lucrezi la el, chiar dacă știi că cel mai probabil acesta va eșua. Deci, de unde să găsești acea motivație? Ea se trage din viziunea startup-ului vostru, din misiunea acestuia. Dacă această misiune nu este destul de mare, nu veți fi dispuși să vă treziți în fiecare dimineață și să oferiți tot timpul pentru a dezvolta idee dată. De aici și vine impulsul pe care vreau să vi-l transmit: Dream big. Vizualizați măreț. Sper că Upcelerator vă va ajuta să gândiți diferit.”

Acesta este al 10-lea program de accelerare în istoria Dreamups, însă este pentru prima dată când participarea este complet gratuită, equity free, pentru toți participanții, datorită parteneriatului strategic cu Orange Digital Center. Creat în Moldova în 2023, Orange Digital Center este un hub de învățare pe parcursul vieții, unde fiecare poate dobândi competențele digitale și antreprenoriale necesare unui viitor tehnologizat.

Însă ce fel de startup global, fără acces la o piață de desfacere internațională? Această provocare e rezolvată de un alt partener al programului, care susține în mod repetat acceleratorul Upcelerator, Central European Initiative (CEI). Ei promovează colaborarea și popularizarea inovației în țările membre ale CEI, și transferul de cunoștințe dintre mentorii și experții ce reprezintă aceste țări. 

Programul este susținut și de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, ce susțin organizația Dreamups în dezvoltarea misiunii sale în cadrul unui parteneriat strategic anual.

În următoarele 3 luni, 90 de echipe vor lucra cu peste 30 de mentori din 11 țări, ca să ghideze fondatorii/fondatoarele să-și valideze ideile prin metodologia Customer Development. De asemenea, aceștia vor învăța toate aspectele de bază ale dezvoltării unui startup inovator și scalabil. Printre temele cercetate sunt aspectele legale, scalabilitate, go to market, fundraising, pitching și altele. Cele mai bune idei și echipe vor avea șansa să câștige o investiție de 25,000+ euro de la comunitatea de investitori angel Mozaic.

Organizatorii nu se opresc aici. Este deja a 2-a ediție la care Dreamups găzduiește un program de continuitate a suportului pentru cele mai promițătoare startup-uri generate în Upcelerator – e vorba de acceleratorul de tracțiune UpNext, unde startup-urile selectate vor continua să primească sprijin pentru a-și crește principalii indicatori de 10 ori.

Aceasta e posibil datorită unui alt parteneriat strategic al organizației – WNISEF, prin intermediul USAID, care în mod repetat oferă suport pentru startup-uri să se extindă pe noi piețe și să ridice următoarea rundă de investiție.

Mentorii și experții internaționali care s-au alăturat programului sunt la fel de impresionanți precum ideile participanților. Fondatori cu o vastă expertiză, ei sunt pregătiți să împărtășească insight-uri în domeniul tech și să ghideze participanții pe tot parcursul programului. În plus, dedicarea în facilitarea succesului fiecărui participant este implicată prin disponibilitatea lor constantă și determinarea de a contribui la dezvoltarea comunității antreprenoriale la nivel regional. 

Acceleratorul la etapa idee, Upcelerator 2024, desfășurat online, în limba engleză, cuprinde 13 module pentru dezvoltarea pas cu pas a unui startup scalabil. Pe tot parcursul programului, participanții vor interacționa cu membri ai comunității antreprenoriale globale, vor accesa resurse educaționale și activități practice online, vor obține feedback de la mentorii rezidenți, fondatori de startup, și susținerea atât a organizatorilor, cât și a colegilor din program.

Upcelerator este un accelerator pentru startup-uri în faza incipientă, organizat într-o ediție specială de către Dreamups și Orange Digital Center, co-finanțat de CEI – Central European Initiative, susținut prin Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, cu suportul Western NIS Enterprise Fund, dar și sprijinit de comunitatea de investitori „Mozaic”.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova și Agenția de Guvernare Electronică (AGE), a organizat marți, 19 martie 2024, discuția publică „E-justiție: progrese, provocări și recomandări pentru impulsionarea utilizării soluțiilor digitale în sectorul justiției”.

În cadrul evenimentului, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Director Adjunct, IPRE, vorbitorii au abordat mai multe aspecte legate de componentele Sistemului Informațional Judiciar și gradul de implementare a acestora, rezultatele pilotării E-Dosar Judiciar și perspectivele de extindere la nivel național, precum și provocările și recomandările pentru impulsionarea utilizării soluțiilor digitale în domeniul justiției.

În deschiderea evenimentului, Laura Cioclea, Manager de proiect, „Fondul de Consiliere în Politici”, GIZ Moldova, a menționat: „Transformarea digitală este o prioritate în portofoliul cooperării germane și cu siguranță va rămâne o temă umbrelă în suportul acordat partenerilor noștri, indiferent de sectoarele specifice unde avem intervenții. Din acest motiv, ne bucură că transformarea digitală a devenit și pentru Guvernul Republicii Moldova o prioritate. Împreună cu echipa IPRE, am organizat pe parcursul anului trecut un șir de discuții publice, atât în format online, digital, cât și fizic, în câteva regiuni ale Moldovei, pe teme actuale, specifice transformării digitale. Din șirul acesta de evenimente am înțeles că acest tip de interacțiune este foarte necesar. Pentru că, doar împreună cu toți actorii, într-un cadru cât mai divers putem înțelege și adresa provocările fiecăruia dintre actori. Iar, revoluția digitală nu face abstracție de sectoare. Transformarea digitală poate aduce nenumărate avantaje întregului sistem de justiție, acesta poate facilita eficiența activităților din sistem, poate accelera procese interne și, în același timp, poate diminua semnificativ costurile instituțiilor. În așa mod, ele pot deveni mai eficiente și transparente, câștigând încrederea populației”.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Olga Tumuruc, expertă asociată în domeniul transformării digitale, IPRE: „Potrivit analizei noastre, actualmente în Republica Moldova există trei componente ale Sistemului Informațional Judiciar: Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), Sistemul Informațional e-Dosar Judiciar (SI e-DJ) și Soluția informatică a ședințelor de judecată (SIaS). Principalele constatări ale analize PIGD arată că acesta este folosit de către toate instanțele, de toate nivele, este utilizat în mod constant și regulat, iar cadrul normativ prevede că lucrările de evidență și documentare procesuală în instanțele de judecată și curțile de apel se duc prin intermediul PIGD. Totuși, avem și unele constrângeri, cum ar fi conectivitatea și interoperabilitatea limitată, dar și faptul că acesta funcționează în regim de pilotare mai bine de 14 ani. Principalele constatări ale SI e-DJ arată faptul că acesta este pilotat în cerc restrâns (în 17 sedii ale avocaților), acesta nu este accesibil justițiabililor, nu poate fi apreciat gradul de utilizare, precum și are un grad limitat de conectivitate și interoperabilitate, iar semnătura electronică este considerată o pseudo-barieră în utilizarea soluției. Dacă e să vorbim de SIaS, atunci noi putem constata că nu toate cauzele pot avea ședințe de judecată în regim de videoconferință, iar analiza datelor pentru 2023 denotă utilizarea marginală a opțiunii de videoconferință pentru organizarea ședințelor de judecată. Totodată, nu toate sălile sunt dotate cu echipament necesar, iar judecătorii și justițiabilii sunt reticenți la desfășurarea ședințelor în regim de videoconferință. În contextul analizei IPRE, una din principalele recomandări ar fi asumarea de către Ministerului Justiției a rolului de lider pentru digitalizarea întregului sector, dezvoltarea unei viziuni strategice unice privind sistemul e-justiție integrată, precum și ajustarea cadrului legal pentru a integra soluțiile digitale”.

Veronica Mihailov-Moraru, Ministru al Justiției: „Pentru Ministerul Justiției a fost întotdeauna o prioritate digitalizarea și implementarea sistemelor informaționale și judiciare. Or, acest lucru a fost evidențiat din start în Strategia de Dezvoltare pe sectorul justiției, adoptată în decembrie 2021. E-justiție este prezent tot mai mult în arealul nostru juridic, fiindcă aceasta aduce mai multe progrese și beneficii. Chiar dacă populația și funcționarii publici încă nu cu toții le conștientizează. În acest sens, avem foarte mult de lucru pentru îmbunătățirea soluțiilor digitale. Ca priorități ale Ministerului Justiției pentru acest domeniu sunt setate așa componente precum accesul la serviciile prestate instituțiilor din sectorul justiției, resetarea arhitecturii instituționale de guvernanță IT în justiție, precum și digitalizarea  managementului dosarului și a fluxului de documente. Astfel, suntem de acord că Ministerul Justiției trebuie să fie lider în domeniul digitalizării sectorului, iar în acest an ne vom focusa pe dezvoltarea sistemelor informaționale juridice, dar și extinderea utilizării a e-Dosar judiciar”.

Sorin Popescu, Director, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ): „Noi cunoaștem etapa la care suntem, dar pentru ca să avansăm noi avem nevoie de mai mult decât de un simplu dialog. Noi avem o viziune clară și ne bucurăm, inclusiv de susținerea partenerilor de dezvoltare. Dar, după cum cunoașteți, un proces de digitalizare a justiției necesită un proces de abordare holistică, cu alocarea resurselor necesare, angajarea, menținerea și ridicarea constantă a neveului de pregătire a angajaților, preluarea de bune practici de la statele dezvoltate, dar și atragerea investițiilor, pentru că resursele din bugetul public sunt limitate. Spre exemplu, Agenția pe care am onoarea să o conduc, are competențe destul de vaste – de la administrarea și dezvoltarea sistemului informațional judiciar, realizarea instruirilor, statistica judiciară, auditul în instanțele judecătorești, până la crearea condițiilor în instanță. În luna octombrie 2023, la Agenție au rămas doar 7 angajați, împreună cu conducerea, care trebuiau să administreze 5 sisteme informaționale. Acum situația s-a mai stabilizat, datorită suportului recepționat. Noi am înțeles că în așa ritm, progrese, inclusiv incluse în strategie, vor fi greu de atins. Astfel, vreau să confirm că este necesară schimbarea abordării a întregului proces de digitalizare”.

Andrei Prisăcar, Director, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Noi avem o infrastructură de e-Guvernare echilibrată și interconectată. Ceea ce noi facem la moment este să interconectăm sectoarele, inclusiv Ministerul Justiției, cu domeniile specifice de competență. Aici vorbim de toate entitățile care sunt responsabile pe dimensiunea justiției. Ce este important este că noi vrem să venim cu infrastructură și să ajutăm. Să excludem dublarea de efort care ar trebui să o facă, spre exemplu, acest sector, în momentul în care trebuie să rescrie acele soluții, care deja sunt astăzi disponibile, cum ar fi MPass, autentificarea și semnarea în sisteme, validarea acestora, gestionarea utilizatorilor, schimbul de date etc. Sunt lucruri care deja există și trebuie reutilizate. Noi avem o comunicare suficient de bună cu domeniul justiției, iar pe alocuri ajutăm să digitalizeze anumite elemente de back-office. Am ajutat colegii atunci când vorbim despre apostilarea actelor, când am scris soluția informatică și am dat-o colegiilor să o valorifice. Deci pe noi ne interesează nu doar procesul unui sector, pentru că cetățeanul, în ciclul de viața a serviciilor publice, interacționează cu diferite sectoare. Astfel, pentru noi este important ca tot scenariul de viață a serviciilor publice să fie digitalizat, iar acesta este conceptul pe care noi vrem să îl abordăm”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.

Institut für Europäische Politik (#IEP) de la Berlin, în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), a organizat joi, 14 martie 2024, o dezbatere TV la postul Moldova 1, realizată în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”.

Invitații la dezbatere, care a fost moderată de jurnalistul Mircea Surdu, au vorbit despre progresul obținut pe cele trei măsuri restanțe din cele 9 condiții înaintate de către UE în luna iunie 2022: reforma justiției, lupta împotriva corupției și deoligarhizare.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Mihai Mogildea, director adjunct, IPRE: „În cadrul procesului de integrare suntem, probabil, la mijlocul de cale. Am parcurs deja câteva etape. Am început acest proces de aderare în luna martie 2022, după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina. Odată cu depunerea cererii de aderare și obținerea statului de țară candidat practic am pășit pe acest drum de aderare. Avem acum siguranța că aderarea la UE depinde doar de noi și de eforturile noastre. Atâta timp cât vom implementa reformele necesare și vom îndeplini cerințele setate de către UE, vom accede în această organizație. Mai simplu spus –  mingea este în terenul nostru, iar de noi depinde cum vom juca această șansă și oportunitatea de dezvoltare și creșterea economică, socială, dar și pentru viitorul țării noastre. Sunt mai mulți factori care influențează apropierea de UE și vizează societatea. Primul este opțiunea politică pe care o au cetățenii. Este evident că în spectrul nostru politic există partide pro-europene și partide pro-rusești, care sunt finanțate și susținute de Federația Rusă. Odată ce aceste partide pro-ruse ar ajunge la guvernare, cu siguranță, perspectiva noastră europeană va deveni mai îndepărtată. Contează mult să facem o alegere corectă și bine informată în susținerea liderilor politici care au demnitate, caracter și o opțiune clar pro-europeană”.

Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM): „Pe partea ce ține de reforma justiției lucrurile merg destul de anevoios. Și avem exemple recente, precum eșuarea alegerii procurorului general, care este o condiție concretă în contextul integrării europene. Deci, avem de parcurs acest drum, împreună cu toți cetățenii. Eforturile trebuie să fie comune, pentru ca nu cumva acest drum să devină din ce în ce mai lung. Aceasta depinde de autorități, de societatea civilă și de toți partenerii care își doresc cu adevărat ca Republica Moldova să fie parte a Uniunii Europene. Înțeleg că reforma justiției este complicată și anume din acest motiv Comisia Europeană, instituțiile europene, au spus că începem negocierile cu justiția și le terminăm tot cu justiția. Reformarea autentică a justiției și combaterea corupției vor fi un indicator al reușitei noastre de integrare europeană”. 

Adrian Lupușor, directorul Centrului analitic independent „Expert-Grup”: „Noi trebuie să înțelegem că începem negocierile după circa 10 ani de implementare a Acordului de Asociere cu UE. Deci avem deja un istoric și un cadru comercial destul de integrat în spațiul UE. UE este cel mai important partener comercial și principalul investitor al Republicii Moldova. Deci, noi, din punct de vedere economic suntem foarte aproape de UE. Guvernul unui stat este principalul responsabil de viteza de implementare a reformelor. Deși criza de securitate din regiune afectează Republica Moldova, aceasta nu ar trebui să împiedice guvernarea să avanseze pe calea reformelor. Vedem o agenda ambițioasă, dar deseori lucrurile merg mult mai lent decât ar trebui să meargă. Integrarea europeană depinde doar de noi. Moldova, fiind o țară mică, mereu va fi expusă la diferite șocuri externe. Evident, războiul din Ucraina, criza energetică, războiul hibrid, sunt piedici externe care ne afectează viteza de integrare, dar aceste piedici externe nu trebuie să fie o scuză pentru niciun guvern. Mereu, principalul vinovat al mersului lent al reformelor va fi factorul intern, factorul politic și guvernul. Dușmanul adevărat se află în interior, nu în exterior”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a dezbaterii aici.

Această dezbatere este realizată în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, care este finanțat de Ministerul Federal de Externe al Germaniei.

În anul 2023, femeile din Republica Moldova au achitat cel puțin 8,5 milioane MDL pentru schimbarea actelor de identitate și permisului de conducere ca urmare a modificării numelui. La momentul actual, cadrul normativ nu prevede o diferențiere între perfectarea unui document nou și schimbarea documentului după modificarea numelui. Atât ca și durată, cât și cost procedura este tratată în mod egal. Mai mult, nu există nici posibilitatea aplicării în format electronic pentru obținerea noilor documente ca urmare a schimbării numelui. Astfel, pe lângă povara financiară, femeile trebuie să se deplaseze fizic la Agenția Servicii Publice (ASP), iar acest lucru presupune timp și efort. Este important de evidențiat faptul, că povara aceasta cade în mod disproporționat pe femei, în contextul în care 97% din totalul de cereri de schimbare a unor documente noi urmare a căsătoriei sau divorțului sunt solicitate de femei.

Aceasta este una dintre concluziile principale ale unei note analitice elaborate de Diana Doroș, Coordonatoare de proiecte în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat cum putem diminua povara schimbării numelui pentru femeile din Republica Moldova.

Potrivit autoarei, în Republica Moldova, tradițional femeile sunt acelea care i-au familia soțului, sau decid asupra unei conexări a numelor ambilor. Conform datelor statistice furnizate de ASP, în anul 2023 numărul cererilor de perfectarea actelor noi ca urmare a schimbării numelui după căsătorie sau divorț din partea femeilor au fost de 10,482 pentru buletin de identitate (ceea ce reprezintă 97,5% din totalul de cereri), 9,125 pentru pașaport (96,4% din totalul de cereri), iar 3,580 pentru permis de conducere (96,8% din totalul de cereri). Datele analizate pentru ultimii trei ani prezintă o dinamică similară cu privire la solicitările actelor urmare a căsătoriei sau divorțului de către femei.

Totodată, serviciile achitate de către femeile care au solicitat schimbarea actelor ca urmare a schimbării numelui după căsătorie și divorț se estimează la 8,5 milioane lei. Asta în condițiile în care, potrivit ultimelor date publicate de către BNS, femeile au câștigat în anul 2022, în medie, cu 15,5 % mai puțin decât bărbații (84,5% din câștigul salarial mediu al bărbaților). Exprimată în valoare absolută, discrepanța a constituit, în medie, circa 1762,3 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2022 a constituit 9618,4 lei, iar al bărbaților – 11380,7 lei.

„Din experiența internațională analizată, putem face o comparație privind accesul la informații și disponibilitatea serviciilor în cazul schimbării numelui. În Suedia, în cazul când se schimbă numele sau codul personal, Agenția de Transport Suedeză va trimite prin poștă automat documentele reînnoite.  În Marea Britanie, Canada, SUA, Australia, Irlanda pașii pe care urmează să-i întreprindă cetățenii pentru a perfecta actele după schimbarea numelui sunt disponibili pe paginile oficiale într-un limbaj simplu și cu două opțiuni de solicitare: opțiunea clasică de a te prezenta fizic la oficiile specializate, dar și  completarea cererii în format digital, anexând actele solicitate. În Ucraina, permisul de conducere nu se modifică, odată cu schimbarea numelui. Atunci când se prezintă documentele referitoare la vehicul trebuie se prezentă și  documentele pe baza cărora a fost schimbat numele de familie”, este de părere Diana Doroș.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Diminuarea sau eliminarea tarifelor pentru perfectarea actelor de identitate și al permisului de conducere urmareschimbării numelui, în contextul în care cetățeanul este obligat să schimbe un document cu perioadă valabilă.
2. Digitalizarea serviciului de obținere a tuturor actelor de identitate, inclusiv livrarea acestora la domiciliu în cazul schimbării numelui. Obținerea unui act nou și schimbarea unui act după modificarea numelui, trebuie să fie diferențiate ca și procedură.
3. Plasarea unei informații complete pe pagina web a Agenției Servicii Publice privind serviciile de documentare ca urmare a schimbării numelui.
4. Ajustarea cadrului normativ în vederea stabilirii unui termen pentru perfectarea actele de identitate și al permisului de conducere sau examinarea păstrării permisului de conducere cu numele inițial pentru perioada de valabilitate a acestuia.
5. Excluderea prezentării certificatului medical, la perfectarea permisului de conducere după schimbarea numelui de familie, dacă acesta este încă valabil.
6. Accelerarea integrării principiului egalității de gen în politicile de digitalizare.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta notă analitică a fost  elaborată în cadrul  proiectului IPRE „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”, realizat cu susținerea  Fundației  Konrad  Adenauer  (KAS)  în Republica  Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS.