Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Magenta Consulting, a prezentat marți, 6 februarie 2024, rezultatele primului sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției – #JustițiePentruMoldova.

Scopul primar al studiului este determinarea principalelor provocări, așteptări și priorități în implementarea reformelor din sectorul justiției și anticorupție, precum și asupra percepțiilor privind actorii din sectoarele respective.

Potrivit rezultatelor sondajului, aproximativ fiecare al treilea participant (30%) este de opinia că situația în sistemul de justiție s-a îmbunătățit în ultimii 3 ani, iar circa o pătrime (25%) – că situația s-a înrăutățit. Top trei probleme ale sistemului de justiție în Moldova care au fost numite spontan de către intervievați sunt: corupția/mita (53%), „cumătrism” (12%) și incompetența specialiștilor din sistem (9%).

La capitolul încrederea în unele instituții din sistemul de justiție, respondenții au răspuns că au mai des au încredere în avocați (35% au oarecum sau foarte multă încredere); 30% susțin că au multă încredere în poliție, iar 22% în sistemele judecătoresc și procuraturii. Clasamentul opiniilor despre anumiți actori din sistemul juridic este similar cu nivelul de încredere – majoritatea participanților au o părere pozitivă despre avocați (72%), funcționari publici (71%), poliție (71%), judecători și procurori (58% fiecare).

Potrivit analizei sondajului, se pare că genul, vârsta sau apartenența la o minoritate etnică nu ar influența încrederea în judecători și procurori la cel puțin o treime dintre respondenți. Totodată, circa o persoană din trei (35%) susține că ar avea mai multă încredere într-un judecător/procuror tânăr, iar circa o persoană din patru (26%) are mai multă încredere într-o femeie judecător/procuror. Totuși, intervievații au fost divizați când este vorba de independența judecătorilor și procurilor. Astfel, 42% din respondenți afirmă că judecătorii și procurorii sunt, în general, independenți, iar circa jumătate consideră că judecătorii (53%) și procurorii (51%) nu sunt independenți.

Respondenții sondajului au evaluat activitatea instanțelor de judecată din Republica Moldova în ceea ce privește unele caracteristici. Astfel, într-o măsură mai mare, intervievații au fost de acord că instanțele au specialiști competenți/profesioniști (71%), iar 63% au fost de părerea că acestea sunt accesibile pentru fiecare. Totuși, intervievații consideră că instanțele de judecată nu sunt rapide (61%) și nu sunt transparente (60%). Pe când puțin peste este jumătate (56-57%) dintre respondenți apreciază salariile procurorilor și judecătorilor ca fiind potrivite, iar aproximativ o treime (32-34%) le percep drept prea mari. Cel mai des, respondenții menționează că, în perioada 2021-2023, au interacționat cu următoarele 3 categorii de profesii juridice: notarii (46%), poliția (38%) și avocații (21%). Totodată, aproape fiecare al cincilea respondent a interacționat cu o instanță de judecată (17%), iar unul din zece respondenți cu procuratura (11%).

În ceea ce privește nivelul corupției, fiecare al doilea respondent evaluează corupția ca fiind prezentă în sistemul judecătoresc (48%), sistemul procuratorii (47%) și poliție (46%), iar 38% consideră că corupția este răspândită în rândul avocaților.

Datele sondajului mai arată că majoritatea respondenților au auzit despre reformele din sectorul justiției și anticorupție din Moldova (70%) și strategia pentru asigurarea independenței și integrității sectorului de justiție din Moldova (62%), însă cunosc într-o măsură mai mică detalii despre acestea. 40% din intervievați se consideră informați în privința reformei în sectorul justiției și anticorupție din Moldova, iar majoritatea (59%) au declarat că sunt puțin/deloc informați la acest subiect. Respondenții au ales top 3 surse de informare despre reforma justiției și anticorupție, care sunt – TV (57%), rețelele de socializare (48%) și site-urile de știri (35%).

Referitor la nivelul de încredere în rezultatele vetting-ului judecătorilor și procurorilor, opiniile cetățenilor sunt divizate. Pe de o parte, 40% declară că sunt încrezuți în rezultatele evaluării, unde 13% au foarte multă și 27% mai degrabă multă încredere. Pe de altă parte, 42% susțin că au puțină încredere, iar 15% din respondenți spun că deloc nu au încredere în rezultatele acestuia. Totuși, respondenții care sunt mai bine informați despre reforma justiției au mai multă încredere în vetting, decât cei care nu sunt informați.

Majoritatea (75%) sunt de opinia că înființarea unei Curți Anticorupție și sistem nou de instanțe judecătorești anticorupție sunt importante pentru Moldova. De asemenea, majoritatea respondenților susțin aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (68%), iar cei mai mulți din aceștia (95%), fiind de opinia că reforma justiției e crucială pentru integrarea europeană a Republicii Moldova .

Datele prezentate în acest studiu au fost colectate în perioada 24 noiembrie- 22 decembrie 2023, fiind folosită metoda cantitativă CATI (Computer-Assisted Telephone Interview – sondaj la telefon). Sondajul a fost realizat cu un eșantion probabilistic proporțional național de 1143 de respondenți din populația generală, femei și bărbați cu vârsta 18+.  Marja de eroare a sondajului este de +-2,9%

Mai multe detalii despre datele sondajului le puteți găsi în limba română aici și în limba engleză aici.

Evenimentul de prezentare al sondajului de opinie poate fi urmărit aici.

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul studiului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

Rolul societății civile în implementarea proiectelor de dezvoltare a localităților este unul esențial și facilitează procesul de transparență a deciziilor autorităților locale.

Acest subiect a fost abordat în cadrul unei mese rotunde organizate de ALDA Moldova, vineri 02 februarie, împreună cu Primăria Sireți, în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert” .

Evenimentul a avut scopul de a prezenta raportul „Monitorizarea proiectelor de dezvoltare a satului Sireți cu participarea cetățenilor și a altor părți interesate: premise pentru implementarea mecanismului de bugetare participativă”, elaborat de ALDA Moldova, care reflectă monitorizarea bugetului alocat proiectelor de dezvoltare în satul Sireți pentru perioada 2021-2023.

În cadrul întrunirii, Viorica Tudos, director ALDA Moldova, a prezentat o imagine de ansamblu  asupra resurselor alocate conform bugetelor aprobate și proiectele implementate, precum și evaluarea eficienței și eficacității colaborării între autoritățile publice locale, cetățeni și altor părți interesate. Totodată, a fost remarcat efortul autorităților locale de atragerere a fondurilor pentru dezvoltarea localității și mobilizarea cetățenilor în rezolvarea problemelor comunitare.

Analiza datelor reflectă o dinamică complexă în implementarea proiectelor de dezvoltare a satului Sireți în perioada 2019 – 2023. Sinergia dintre actorii comunitari și creșterea capacităților Primăriei, prin suplinirea funcțiilor publice de a atrage investiții, a sporit numărul proiectelor implementate. Cu toate acestea, Raportul evidențiază provocările cu care se confruntă Primăria la implementarea proiectelor, dificultatea de a prognoza atragerea de granturi sau investiții, care depind de factori externi și în acelaș timp, de planificarea strategică națională pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice.

Perioada analizată accentuează o discrepanță între bugetul aprobat, precizat și executat a localității, ceea ce denotă dificultatea autorităților locale de planificare pe termen lung și influențarea indicatorilor financiari. Explicația pentru această concluzie însă, rezidă în perioada analizată, când necesitățile apărute în urma identificării priorităților urgente în localitate, datorate crizelor în sănătate și domeniul energetic, au configurat datele economice. Primăria Sireți a aprobat Regulamentul de Bugetare Participativă în noiembrie 2022, însă prioritățile localității, nu au permis aplicarea cadrului procedural și respectarea metodologiei pentru implementarea autentică a bugetării participative.  

Raportul evidențiază multitudinea de proiecte implementate cu suportul cetățenilor, gradul înalt de responsabilitate socială și activism civic. Participarea voluntară și contribuția financiară a locuitorilor la proiectele de dezvoltare a localității, a fost cultivată și susținută de Primărie din anul 2019, iar din inițiativa societății civile a fost înregistrată AO Asociația de Băștinași „Sirețenii de Pretutindeni”. Constituirea acestei asociații a fost un pas important în consolidarea comunității și a diasporei, a format un cadru organizat și facil de reprezentare a cetățenilor și colaborare cu autoritățile locale, centrale, dar și cu organizații internaționale.

Conform precizărilor făcute de Leonid Boaghi, Primarul satului Sireți, în cadrul mesei rotunde, procesul planificării și executării bugetului este unul foarte complex, iar la etapa inițială se aprobă doar cheltuielile de bază, așa cum prevede legislația națională. Primăria Sireți implementează o multitudine de proiecte care vin să răspundă la necesitățile cetățenilor, dar cel mai mare impediment este birocrația și legislația neconformă. La anumite etape pentru realizarea proiectelor, cetățenii sunt dispuși să participe, însă potrivit Legii cu privire la Achizițiile Publice, procesul devine birocratic, primăria este acuzată de tergiversarea procesului, iar proiectele se implementează cu întârziere, ceea ce trezește neâncrederea locuitorilor. Cu toate acestea, Primăria Sireți depune în continuare eforturi pentru informarea cetățenilor, cea mai eficientă cale fiind adunările publice cu grupurile interesate. Primarul a concluzionat că efortul de atragere a investițiilor în satul Sireți, din 2019 până în prezent, s-a soldat cu proiecte implementate și investiții în valoare de peste 82 mil. lei.

Recomandările izvorâte din Raport, se referă la facilitarea implementării mecanismului de bugetare participativă și realizarea proiectelor conform Regulamentului aprobat.

Prin crearea unei Coaliției Locale pentru Participare Bugetară în satul Sireți, formată din reprezentanți ai diverselor sectoare - asociativ, privat, cetățeni, instituții locale, se va asigura o reprezentare echitabilă a intereselor comunității în procesul de bugetare participativă.

Revizuirea Regulamentului privind implementarea programului de bugetare participativă, va juca un rol activ în audierile publice și în argumentarea necesității alocării de fonduri pentru bugetarea participativă. Se recomandă elaborarea și publicarea rapoartelor narative pe pagina web a Primăriei, care să includă informații privind realizarea proiectelor cu participarea cetățenilor, contribuțiile, donațiile și investițiile atrase. Pagina web a Primăriei este depășită și necesită a fi reconfigurată pentru a asigura transparența activității și navigarea facilă a utilizatorilor, precum și vizibilitatea anunțurilor cu privire la consultările publice.

Informații detaliate, găsiți în Raport.

Raportul de monitorizare bugetară „Monitorizarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii satului Sireți cu participarea cetățenilor și a părților interesate” este elaborat de „ALDA” Moldova, în cadrul Proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.

La aproape un an de la lansarea programului “Angajamentul pentru Curieri” în Republica Moldova, Glovo, platforma multi-categorie recunoscută pentru serviciile sale rapide și eficiente, anunță inițiativa Glovo+, un nou capitol în angajamentul său față de curierii care utilizează aplicația Glovo. Programul aduce noi beneficii și recompense pentru curierii din Republica Moldova care livrează prin intermediul platformei, consolidând “Angajamentul pentru Curieri”.

Programul “Angajamentul pentru curieri” a fost bine primit de către comunitatea de curieri și a avut un impact pozitiv asupra securității și satisfacției acestora, iar ca partea a inițiativei, în ultimul an, Glovo a organizat două sesiuni de siguranță rutieră la Chișinău și are în plan alte patru pentru anul următor. 

Mai mult, tot în cadrul programului „Angajamentul pentru Curieri”, curierii au acces la Glovo Club prin care beneficiază de reduceri de 10%-15% pentru biciclete și piese de schimb, precum și 15% la reparații auto. Nu în ultimul rând, aproape 80 de curieri au profitat de venituri suplimentare în cursul anului trecut, prin intermediul Delivery Guru, un program de loialitate care își propune să recunoască eforturile celor mai activi curieri de pe platformă. Tot prin intermediul programului, curierii au beneficiat de asistență dedicată în situații dificile. 

Pentru a extinde și mai mult beneficiile disponibile pentru curieri și pentru a crește satisfacția acestora, compania anunță lansarea programului Glovo+. Inițiativa va oferi curierilor posibilitatea de a accesa beneficii suplimentare structurate pe mai multe niveluri: Bronze, Silver, Gold și Diamond. Acestea se vor debloca gradual în funcție de nivelurile de performanță înregistrate, și constă într-o serie de avantaje personalizate precum bonusuri, reduceri, discounturi, echipamente sau importante beneficii operaționale. 

Astfel, programul își propune să recompenseze gradual implicarea și loialitatea curierilor, păstrându-le motivația și îmbunătățind experiența lor de livrare.

În ultimul trimestru al anului trecut, programul a fost testat în trei țări, unde rezultatele au fost pozitive în ceea ce privește satisfacția curierilor care folosesc aplicația Glovo. 

Despre Glovo: 

Glovo este o aplicație multi-categorie pionieră care conectează utilizatorii cu afaceri și curieri, oferind servicii la cerere, de la restaurante locale și supermarketuri până la farmacii și magazine de retail. Fondată în 2015 la Barcelona, Glovo operează în 25 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.

Proiectul Verde Play, o inițiativă națională lansată de Ziua Internațională a Mediului în anul 2023, de către 8 parteneri sub egida Ministerului Educație și Cercetării din Republica Moldova.

De la Cahul la Ocnița, educație pentru mediu și inovații  

Pilotat în 30 de școli din Moldova prin implementarea noii discipline „Inovații și Sustenabilitate”, proiectul a implicat 667 elevi alături de 30 de profesori. Împreună, prin metoda designului centrat pe om, au identificat problemele de mediu din comunitate și au generat peste 30 de prototipuri drept soluții pentru acestea. 

Misiunea proiectului este de a mări conștientizarea în rândul tinerei generații despre importanța grijii față de mediu și rolul acesteia în generarea soluțiilor inovative și tehnologice pentru schimbările climatice tot mai vizibile. 

Peste 30 de prototipuri inovative create de 667 elevi - #VerdePlay

În cele 5 luni de studiu, elevii au parcurs alături de profesori dedicați etapele esențiale ale designului centrat pe om în cadrul disciplinei „Inovații și Sustenabilitate”. 

Prin cercetare, empatie, generarea de idei, gândire creativă și, în cele din urmă, prototipare și testare, au dezvoltat peste 30 de prototipuri pentru problemele din fiecare dintre cele 3 verticale ale proiectului, în fiecare dintre școlile participante.

Prezentarea problemei identificate și soluției, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Bălți

Construirea prototipului, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Bălți

În domeniul agriculturii organice, s-a implementat un sistem de seră verticală bazat pe conceptul cutiilor, ce poate fi monitorizat și controlat cu ajutorul tehnologiei de la distanță. Într-o altă școală, elevii au dezvoltat un procedeu de producere a compostului acid, utilizând coji de cartofi și ace de conifere, acesta fiind ulterior folosit în procesul de cultivare a afinelor.

Seră pentru creșterea plantelor, prototip realizat de elevii clasei a XI-a, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Bălți

Sistem de seră verticală, prototip realizat de elevii clasei a VIII-a, din Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Bălți

În contextul economiei circulare, s-a propus construirea unui laborator dedicat reciclării și prelucrării hârtiei prin utilizarea tehnologiei de procesare uscată. De asemenea, în același domeniu, s-a dezvoltat un prototip pentru o cutie inteligentă, cu scopul de a gestiona eficient deșeurile.

Hârtie reciclată și prototipurile realizate de elevii clasei a XI-a, din Liceul Teoretic „Gavril Gaidarji”, Comrat

În cadrul verticalei de energie regenerabilă, a fost elaborat un prototip pentru instalarea unui copac fotovoltaic în curtea școlii. Acest arbore generează electricitate, contribuind parțial la satisfacerea necesităților școlii. De asemenea, o altă echipă de elevi a dezvoltat un prototip de turbină eoliană optimizată pentru a maximiza eficiența energetică în școală, având la dispoziție datele furnizate de un senzor wireless de vreme și GPS.

Copac fotovoltaic, prototip realizat de elevii clasei a VIII-a, din Liceul Teoretic „Mihai Stratulat”, s. Boșcana, Criuleni

Turbină eoliană, prototip realizat de elevii clasei a XI-a, din Liceul Teoretic „Grigore Vieru”, Briceni

#Verde Play - un proiect dedicat elevilor și profesorilor din Moldova

Ediția pilot a proiectului Verde Play, desfășurată în perioada iunie 2023 - ianuarie 2024, reprezintă un pas crucial către o educație axată pe sustenabilitate și inovație. Pentru a pregăti elevii și profesorii pentru orele de „Inovații și Sustenabilitate”, cadrele didactice au participat în august 2023 la un training de 3 zile, bazat pe noua metodă de predare, cea a designului centrat pe om.

Fiecare școală a beneficiat de un kit tehnologic în valoare de 30.000 de lei pentru crearea soluțiilor inovative, au fost instalate pubele pentru reciclare și au avut loc activități suplimentare, precum crearea unui graffiti național, desfășurarea unui workshop de „Ideație și gândire creativă cu AI”, și prezentarea lucrărilor realizate în cadrul workshop-ului la o expoziție organizată la Muzeul Național de Istorie. 

3 zile de Formare de formatori, august 2023, Clasa Viitorului, Chișinău

Pubelă pentru reciclare, Liceul Teoretic „Mihai Sadoveanu”, s. Giurgiulești, Cahul 

Graffiti cu mesaj sustenabil, realizat în Liceul Teoretic „George Coșbuc”, Bălți

Proiectul Verde Play este un parteneriat stabilit în cadrul unui Memorandum de Înțelegere privind promovarea educației pentru mediu și inovații în școlile din Republica Moldova, semnat în data de 5 iunie 2023 de Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Orange Moldova, Kaufland Moldova, ProCredit Bank, Dreamups și MoldControl.

Datorită colaborării, empatiei și dorinței de a crea soluții pentru mediu, elevii și profesorii implicați în prima ediție Verde Play au creat un precedent istoric care demonstrează rezultatele posibile în urma aplicării tehnologiei, gândirii creative și inovative în educație. Aceștia sunt acum pregătiți cu abilități și cunoștințe esențiale pentru a contribui activ la un viitor mai verde.

Urmărește rezultatele elevilor, proiectului și oportunitățile Verde Play pe Facebook & Instagram. 

Proiectul „Verde Play” este lansat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, susținut de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Orange Moldova, Kaufland Moldova, ProCredit Bank, MoldControl, Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat „Dreamups” și Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”.