19 participanți, 9 proiecte privind incluziunea socială și 4 proiecte multimedia câștigătoare - acesta este bilanțul activității de două zile a Laboratorului multimedia „Inovație pentru incluziune”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu susținerea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 15-16 septembrie la Chișinău și a adunat jurnaliști, pedagogi, psihologi, reprezentanți și reprezentante ai grupurilor vulnerabile, reprezentanți ai organizațiilor active în domeniul promovării drepturilor omului, dezvoltatori IT, precum și alte persoane interesate să se implice și să contribuie la promovarea coeziunii sociale, diversității și toleranței.

În deschiderea evenimentului, Ina Grejdeanu, directoare de dezvoltare strategică la CJI, a menționat că laboratorul multimedia este parte dintr-un demers continuu pe care îl face ONG-ul de media pentru promovarea coeziunii, iar formatul evenimentului nu a fost ales întâmplător. „Ne-am propus să conectăm jurnaliști cu diverse categorii ale grupurilor marginalizate și/sau dezavantajate, având în vedere rolul pe care îl are mass-media în societate. Vrem să încurajăm acest dialog și să creăm conexiuni care să aducă schimbări în bine”, potrivit ei.  

Din partea Biroului de cooperare al Elveției, participanții au fost salutați de Natalia Cernat, coordonatoarea Programului granturi mici și incluziune socială, care a argumentat de ce organizația pe care o reprezintă susține asemenea inițiative. „Dacă veți urmări studiile ce măsoară nivelul de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova veți înțelege că situația este destul de îngrijorătoare. Cel puțin, în ultimii 8 ani, percepția de acceptare a anumitor grupuri minoritare nu s-a îmbunătățit. Din acest motiv, considerăm importantă colaborarea cu instituțiile mass-media astfel încât cu ajutorul lor să putem crea un mediu care să încurajeze abordarea incluzivă”, a mai menționat Natalia Cernat.

Pe parcursul a două zile de lucru, participanții au fost ghidați să producă conținut multimedia de către două experte media în domeniul noilor tehnologii. Gulim Amirkhanova, jurnalistă şi autoare a programelor de instruire în domeniul jurnalismului TV şi online din Kazahstan, a familiarizat audiența cu ceea ce reprezintă un proiect multimedia și care sunt pașii pentru crearea unui material multimedia de la idee la produsul final. „Jurnalismul se transformă. Textele de odinioară lungi și plictisitoare pentru public astăzi prind viață datorită elementelor vizuale și interactive. Un proiect multimedia de succes neapărat trebuie să includă elemente vizuale”, a explicat Gulim Amirkhanova.

Jurnalista și directoarea executivă a portalului Moldova.org, Ana Gherciu, a venit cu mai multe exemple de materiale proprii și din mass-media, prin care a demonstrat cum pot fi prezentate subiectele sociale în diferite formate multimedia și cu diferite abordări creative. „Cei discriminați nu întotdeauna reușesc și îndrăznesc să-și spună istoria în public. De acest lucru trebuie să țineți cont când veți lucra la proiectele voastre multimedia. Vom fi alături să vă ajutăm să găsiți soluții eficiente și metode interactive pentru a prezenta informația într-o manieră care să arate bine publicului”, le-a spus Ana Gherciu.

Programul Laboratorului multimedia „Inovație pentru incluziune” a inclus mai multe întâlniri cu invitați și invitate speciale, care și-au împărtășit experiența din domeniu, îndemnând participanții să promoveze drepturile, abilitățile, imaginea pozitivă pentru a asigura egalitatea de șanse a tuturor categoriilor de cetățeni. „Când vorbim despre persoanele cu dizabilități trebuie să ne gândim ce accente punem în aceste materiale. Cum reflectăm în spațiul public persoanele cu dizabilități astfel încât de la o abordare care izolează persoana să ajungem la o abordare care integrează”, a menționat Galina Climov, directoarea executivă a Alianței Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități. Ea a evidențiat un șir de reguli generale privind comunicarea cu persoanele cu dizabilități, atrăgând atenția participanților cât de important este ca societatea în care trăim să fie una incluzivă.

Practici pozitive de promovare a incluziunii sociale în materialele jurnalistice a adus și Oana Sandu, reporteră la portalul Decât o Revistă (DoR), invitată specială din România. Având în palmaresul său sute de interviuri realizate cu persoane care au trecut prin diferite forme de violență domestică și inegalitate de gen, diverse tipuri de discriminare și dizabilitate, Oana Sandu a povestit despre experiența sa, dar și despre minunatele proiecte DoR dedicate storytellingului (The Power of Storytelling) construite pe ideea că poveștile au puterea de a schimba lumea și de a ne vindeca. De asemenea, ea a vorbit despre alte inițiative, cum ar fi DoR Live - cea mai mare revistă vie din România, conceptualizată prin transpunerea pe scenă a 20-25 de povești care se succed, cu participarea diferitor reporteri, scriitori, actori, muzicieni, prieteni ai DoR; Podcasturi - DoR este printre pionierii podcastingului din România, Pe Bune fiind un podcast-interviu despre munca și viața creativă; Satul Mădălinei - un serial audio despre dragoste, sărăcie și costurile altruismului.

„Diseminarea bunelor practici și a istoriilor de succes, abordarea profesionistă, cu demnitate și respect, de la egal la egal, a provocărilor pe care le întâmpină reprezentanții grupurilor vulnerabile în viața de zi cu zi este ceea ce dă valoare jurnalismului”, a mărturisit reportera Oana Sandu.

În cea de-a doua zi a laboratorului, participanții au avut oportunitatea să adreseze întrebări și să afle răspunsuri de la alți doi invitați speciali ce au venit cu partea lor de expertiză pe domeniul protejării drepturilor minorităților în spațiul public (Nicolae Cheleș, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova), precum și pe dimensiunea egalității de gen (Alina Andronache, coordonatoare de proiecte la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare). În luările lor de cuvânt, oaspeții și-au exprimat convingerea că libertatea de exprimare și asigurarea accesului neîngrădit la orice informație de interes public constituie fundamente esențiale ale unei societăți democratice. „Urmăresc ce se întâmplă în mass-media de prin 2016. La început, întâlneam numeroase articole și titluri care discriminau, instigau la ură. Astăzi, situația s-a mai schimbat. Cu bucurie constatăm că există instituții care au îmbrățișat egalitatea de gen și o promovează. Totuși, mai sunt lucruri care dor. De exemplu, când este abordat subiectul violenței, în materiale se pune accentul mereu pe victimă (de regulă, pe femeie) și nu pe agresor. Mă doare faptul că viața unei persoane care trece printr-o perioadă complicată este expusă atât de mult publicului larg. Poate voi, jurnaliștii, având puterea magică a cuvântului veți fi mai creativi și veți ajuta la schimbarea acestor stereotipuri în societate”, a conchis Alina Andronache.

Proiecte multimedia câștigătoare

La final, sub îndrumarea trainerilor naționali și internaționali, participanții la laboratorul multimedia și-au prezentat ideile de proiecte, iar juriul a desemnat câștigătorii. În ordine aleatorie, aceștia sunt:

• „Fericiți și informați până la adânci bătrâneți”, autoare Ludmila Adamciuc (blogul Prietena Mea);
• „Și mâinile tale pot vorbi!”, autori Ala Bargan și Maxim Bargan (Casa Republicană de Cultură a Surzilor din Moldova);
• „Acum și nu la bătrânețe”, autoare Cristina Ghermanschi și Elena Cioina (Sănătate.info);
• „Ea / Ia totul de la viață!”, autoare Olga Afanas (ONG Rețeaua femeilor pentru democrație) și Marina Afanas (jurnalistă, producătoare TV).

Echipele câștigătoare vor beneficia de un grant în valoare de 1,500 de euro fiecare și vor avea la dispoziție șase luni pentru a definitiva și publica proiectele multimedia.

Laboratorul multimedia „Inovație pentru incluziune” este organizat în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii în Moldova prin încurajarea incluziunii sociale și diminuarea discriminării”, de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).