Modelul stimul-răspuns, teoria glonţului magic

Mass-media sunt toate instituţiile care au au drept scop selectarea, prelucrarea şi difuzarea informaţiei către un public. Conform DEX-ului, informaţia este: Semnal material capabil să declanșeze o reacție (acțiune) materială a unui sistem dinamic de autoreglare pentru care sistemul este condiționat și finalizat. Astfel, deducem faptul că agentul care se ocupă de gestionarea informaţiei, în cazul dat mass-media, are o influenţă majoră asupra societăţii în care difuzează şi aceste reacţii conturează realitatea, generând alte curente de informaţie. Lanţul trofic format stă la bazele funcţionării eficiente a unei societăţi moderne, aflată în era informaţională.

G. Le Bon afirma în 1885 că „publicul e reprezentat ca o societate „de masă” automatizată formată din invidizi anonimi şi izolaţi, care nu opun rezistenţă valurilor de propagandă”. Propaganda, în cazul dat, are tema cutremurului din Haiti.

Dar, mai întîi, o scurtă prezentare modelului „stimul- răspuns”:

Relaţia dintre public şi produsul mediatic au, în cazul dat, un efect direct şi imediat asupra primului actor, deoarece se omit factorii raţionali, astfel încât atitudinea critică a individului/societăţii este copleşită de informaţia pusă la dispoziţie.  Aceasta declanşează o reacţie de excepţie în interiorul fiecărui individ, ea fiind de ordin necontrolat şi spontan. Ca să se ajungă la un astfel de răspuns din partea societăţii, mass-media sunt nevoite să se axeze pe subiectele bombă, de o încărcătură emoţională foarte puternică.

Astfel, Melvin De Fluer introduce termenul „teoria glonţului magic”. Ideea acestui concept constă în faptul că media caută şi “oferă” un mesaj care declanşează în individ un comportament social programat.

T. O’ Sullivan consideră modelul stimul-răspuns unul mecanicist şi lipsit de subtilitate de explicare a relaţiei dintre presă şi audienţă, model care consideră că mass-media injectează valori, idei şi informaţii, în chip direct, în indivizi pasivi, care fac parte dintr-o audienţă atomizată, producând un efect direct şi imediat.

În continuare voi consulta site-urile: Jurnal.md, Realitatea.net şi Unimedia.md şi voi analiza cum a fost prezentat societăţii cutremurul din Haiti din ianuarie 2010.

Primul articol apărut pe site( Dezastru în Haiti după cutremurul de magnitudine şapte: sute de clădiri dărâmate şi mii de morţi! (www.unimedia.md/?mod=news&id=15843 din, 13 ian 2010, ora: 08:01) are un impact impunător asupra cititorului, pentru că i se prezintă numărul cu litere a pagubelor în urma acestui cutremur. Astfel, teoria glonţului magic este aplicată foarte bine, deoarece creează în creierul uman imagini cu diferite case dărâmate, oameni morţi sau plini de sînge care luptă pentru viaţă; unii chiar ar putea să perceapă acest mesaj raportând-ul la propriai experienţă(am în vedere pe cei care au suferit în urma diferitelor cutremure). Unimedia relatează în acest articol: Imaginile apărute în urmă cu puţin timp sunt cutremurătoare: oameni prinşi între ruine, clădiri prăbuşite, haos şi disperare. Printre clădirile prăbuşite se numără un spital, clădirea sediului central al ONU, dar şi o aripă a palatului prezidenţial, transmite AFP.

Declaraţia aceasta prezintă detaliat situaţia din ţară, iar prin faptul că o parte a palatului prezidenţial s-a prăbuşit, ea se prezintă drept una apocaliptică, deoarece atunci cînd statul este în incapacitate de a rezolva problemele cu care se confruntă, se instaurează o panică de necontrolat.

Următorul articol de pe Unimedia( Twitter şi Facebook măsoară dezastrul din Haiti: “Oamenii spun rugăciuni în centrul oraşului” (www.unimedia.md/?mod=news&id=15859 din 13 ian 2010, ora: 12:35) confirmă faptul că oamenii se simt în epicentrul Apocalipsei, unica salvare a lor fiind Dumnezeu. Teoria glonţului se impune şi aici foarte bine, pentru că dogmele creştine sunt cele care stau la baza constituirii unei societăţi, fiind parte a imaginii culturale asupra lumii; iar atunci cînd unica şi ultima salvare de la moarte este rugăciunea, cel care citeşte îşi revizuieşte conceptele asupra Credinţei şi diferite întrebări existenţialiste pot să apară ca urmare. Faptul că au fost implicate şi reţelele de socializare  cele mai populare mobilizează pe toţi cei care îţi petrec timpul în lumea virtuală să atragă atenţia asupra celor reale şi periculoase, mai ales atunci când au loc evenimente cu final tragic în apropiere( în cazul dat ar putea fi menţionate ţările Mexic, Cuba, SUA, etc.).

P. Lazarsfeld defineşte 3 categorii ale efectelor mass-media: de „activare” a atitudinilor latente, de „întărire” a atitudinilor şi opţiunilor deja existente şi de „convertire” a acestor atitudini. Conform primelor 2 articole, toate aceste trei categorii ale efectelor au fost bine aplicate de către Unimedia:

1. Cel de „activare”- imaginile tragice de la faţa locului impune destinatarul mesajului mediatic o stare de pericol iminent.

2. Cel de „întărire”- cei care au avut de suferit de pe urma cutremurelor sau cei care au fost grav afectaţi de mesajele mediatice de după cutremurul din 2005 în Indonezia şi-au confirmat iarăşi premizele că trăim într-o lume periculoasă, unde nicăieri nu eşti în siguranţă.

3. Cel de „convertire”- „oamenii virtuali” sunt sensibilizaţi de acest cutremur şi încep să mediatizeze şi ei intens acest eveniment dramatic, astfel contribuind la informarea cît mai rapidă şi eficientă a celor după monitoare, fiind, la rândul lor, afectaţi de cele scrise/citite.

Articolul postat pe jurnal.md( Cadavrele haitienilor sunt transportate cu excavatoarele! VIDEO ȘOCANT www.jurnal.md/ro/news/cadavrele-haitienilor-sunt-transportate-cu-excavatoarele-video-ocant-171695/ din 30 Jan 2010, 22.08) contribuie şi mai mult la crearea stării mondiale de panicare, pentru că receptorilor articolului le este deodată impusă această stare: fiecare din ei se pune în locul celor morţi din Haiti şi îşi imaginează situaţia în care trupul său neînsufleţit ar fi transportat cu excavatorul la o groapă comună; se cunoaşte la nivel comun de faptul că moartea reprezintă pentru fiecare un mister, iar doleanţa este de a i se înapoia trupul în pământ cu respect, ceea ce aici este neglijat. În acest fel se adevereşte afirmaţia lui B. Berelson: Anumite feluri de comunicări asupra anumitor feluri de subiecte, aduse la cunoştinţa anumitor feluri de persoane, în anumite feluri de condiţii au anumite feluri de efecte.(„Communication and Public Opinion”, în Communication in Modern Society, ed. W. Schramm, Wilbaner, 1948).

Totodată, efectele dezastruoase ale acestui cutremur sunt folosite în scopuri politice, iar mass-media ca purtătoare de cuvânt a diferitelor grupuri de interese,  constituie o sursă de informaţie pe baza căreia iau decizii politicienii. Influenţa mediilor constă în anume faptul că ele sunt percepute ca surse mai atrăgătoare şi mai credibile, fiind mai accesibile decît sursele partizane. În cazul dat este vorba de o posibilă mascare a adevăratelor motive pentru care: Barack Obama se angajează public să refacă Haiti din temelii (www.realitatea.net/barack-obama-se-angajeaza-public-sa-refaca-haiti-din-temelii_696369.html din 21 ian 2010, 06:42). Acesta declară: Am lansat una dintre cele mai ample acţiuni de ajutor din istoria recentă a omenirii. Dar nu este destul. Acesta a dislocat numeroase forţe armate ale SUA pentru a ajuta populaţia insulei să-şi salveze apropiaţii, dar şi să restabilească mersul normal al lucrurilor din ţară, de pînă la cutremur. Totuşi, putem deduce că el doreşte să crească numărul forţelor implicate, pentru a putea controla şi mai mult situaţia politică şi economică din ţară, drept motiv serveşte eficienţa şi operativitatea acestor trupe la salvare.

Am ales New Media, pentru că aceasta implică partea activă a societăţii şi se pune pe poziţia de formator de opinii şi atitudini, cu atît mai mult cu cît se ia in consideraţie faptul că target group-ul New Media, adică partea societăţii spre care aceasta îşi focusează atenţia, este preponderent alcătuită din tineri sau persoane de pînă la 40 ani, aceştia fiind nucleul activ al New Media. Iar site-urile Jurnal.md şi Realitatea.net, care aparţin unor trust-uri care se bazează mai mult pe ştirile TV le-am selectat pentru că influenţa TV, prin amploarea audienţei, reuşeşte să cuprindă practic majoritatea membrilor societăţii; influenţa tv este globală, deoarece acţiunea ei este de ansamlu şi îi sensibilizează pe toţi(o imagine vizuală are un mult mai mare efect asupra individului).

În concluzie pot să afirm faptul că mass-media, în cazul cutremurului din Haiti din ianuarie 2010, s-a axat mai mult pe sensibilizarea maselor în vedere donaţiilor din partea acestora, dar şi a făcut propagandă politică în favoarea, să-i spunem aşa, „ocupaţiei” statelor străine, care s-au oferit să trimită diferite trupe de salvatori, armată, etc. pentru a ajuta la revitalizarea statului. În acest fel, media justifică prezenţa şi acţiunile acestora. În urma lecturării acestor ştiri, mi s-a creat impresia că, mai ales după erupţia vulcanului Eyjafjallajökull, planeta noastră încearcă să se revanşeze pe oameni pentru efectele industrializării(asta e partea idealistă, desigur). Partea realistă este desigur faptul că media au urmat o politică de impunere a unei stări de panică la nivel global; de inducere în această stare de pericol permanent şi imprevizibil, care poate distruge un stat în cîteva minute.

Nu cred că se poate definitiva conceptul acestui fel de ştiri, pentru că reprezintă cu adevărat un subiect sensibil şi necesită o tratare specială, astfel că biectivitatea, prezentarea echidistantă a acestui cutremur rezultă mai degrabă din experienţa şi efectul pe care l-a avut asupra celui care a publicat articolul, dar şi din politica de globalizare, care necesită o piaţă de desfacere largă, astfel încât o societate care este în stare de panică poate fi uşor manipulată.