Tinerii economisti - despre Piata Muncii din Moldova
Piața Muncii din Republica Moldova
La cea de-a șasea ședință a Clubului de Discuții Economice (fiind totodată prima din 2010), l-am avut în calitate de invitat special pe domnul Dorin Vaculovschi, decan al facultății Economice Generală și Drept de la ASEM. Tema discuției: piața muncii din Republica Moldova, începînd cu punctele legislative și finisînd cu șansele de angajare ale tinerilor.
După cum este obișnuit la fiecare ședință a CDE, primul lucru pe care îl face invitatul nostru este prezentarea celor mai importante trepte de ascensiune profesională. Prin urmare, domnul Vaculovschi ne-a informat că inițial lucra în cadrul Institutului pentru Planificare, laboratorul de Demografie, secția ”Resure Umane”, după care au urmat anii de doctorantură în România și primele activități în nou-formata Academie de Studii Economice din Moldova.
Am ținut să diversificăm activitatea CDE din acest an și am propus unei tinere curajoase și harnice să pregătească o prezentare la tema pe care urma să o abordăm în discuție, ca fiind o notă introductivă, teoretică pentru sesiune. Natalia Pojoga, studentă în ultimul an la ASEM ne-a adus la cunoștință faptul că în țara noastră la 1000 de persoane active revin 1857 persoane inactive. Rata de ocupare pe parcursul anilor 2000 – 2009 (trim. III) s-a diminuat de la 54,8% până la 42,3%. Chiar dacă acest indicator a cunoscut o scădere semnificativă pe parcursul perioadei indicate și ar fi fost evident că rata șomajului ar fi trebuit să crească, straniu este faptul că urmărim o diminuare a acesteia de la 8,7% la 5,7%.
Domnul Vaculovschi a subliniat că reducerea numărului de persoane active pe piața muncii din țara noastră se datorează în mare parte fenomenului de migrație. Majorarea semnificativă a remintențelor pe parcursul perioadei analizate confirmă acest lucru (conform calculelor Expert Grup, în termeni anuali, între 1999 – 2008, în dinamică remitențele au crescut cu +5,9%). Modelul ”moldovenesc” al pieții muncii reprezintă o piață în formare, cu o structură ocupațională deformată, caracterizată prin diminuarea ratei șomajului, diminuarea ratei de ocupare și creșterea ponderii populației inactive.
Majoritatea populației antrenate în cîmpul muncii, activează în sfera serviciilor (57,7% pentru anul 2008), iar sectorul agricol și cel industrial cunoște o pondere mai mică: 31,1 și, respectiv, 13,1%. Explicația acestui fenomen este nu doar rentabilitatea joasă a activităților, ci și cuantumul mare de investiții necesare pentru a dezvolta sectoarele respective.
Bucuci Ion, membru al CDE, a întrebat părerea invitatului despre impactul membership-ului Republicii Moldova la Organizația Internațională a Muncii (Moldova a devenit membru OIM în 1992) asupra legislației naționale. Domnul Vaculovschi a subliniat faptul că convențiile înaintate de către OIM către Moldova au caracter de recomandare și doar prin decizie locală pot căpăta caracter obligatoriu (prin implementare).
Cu privire la compartimentul piața muncii – tinerii, a fost înaintată o întrebare de către Maria Vîzdoagă, membru CDE, care s-a interesat despre părerea domnului decan vis-a-vis de stereotipurile universitare, precum că cei mai buni viitori-juriști trebuie să fie de la USM, iar cei mai buni economiști – de la ASEM. Invitatul nostru a precizat că relațiile dintre administrațiile ASEM și USM sunt suficient de profesionale și prietenești pentru a ignora astfel de stereotipuri. Instituțiile superioare de învățămînt oferă tuturor tinerilor posibilitatea de a căpăta cunoștințe de calitate, indiferent de instituție. Desigur că atât cadrul profesoral contează, cât şi curricumulul implementat, după care se orientează întreaga programă de studii. Din acest punct de vedere nu putem compara două instituții, spunînd că una este mai bună și alta mai rea. Pînă la urmă ține de capacitățile și motivarea pe care o are fiecare student.
O altă întrebare a venit din partea lui Cîrlig Vasile referitor la politicile de ocupare. Acesta a întrebat: „Care politici de ocupare naționale ar trebui să fie implementate, modificate pentru a genera schimbări pe piața muncii națională?” Domnul Vaculovschi este de părerea că cea mai importantă problemă la nivel de sistem al muncii o reprezintă calitatea managementului, care lasă de dorit în comparație cu standardele internaționale.
Piața Muncii din Republica Moldova rămîne încă o temă în discuție, cu multe semne de întrebare și lacune atît la nivel de legislație, cît și cel al aspectelor practice ale vieții, care generează mutații specifice țării noastre și motivează cetățenii moldoveni să plece peste hotarele Moldovei. Astfel, este important de a conștientiza că din cauza nivelului economic pe care îl atestăm în prezent, fiecare persoană este pusă în condiția de a se descurca individual, iar eforturile comune ale tuturor oamenilor reprezintă însuși remediul de redresare a situației create pe piața muncii.
