Инициатива наказуема sau Initiativa se pedepseste

Am pornit aceasta luna cu articole de atitudine civica, si in continuarea articolului

Nu lasa nimanui ce poti face Tu! incerc sa reflectez asupra subiectului intiativei in societatea noastra. Am intitulat articolul “Initiativa se pedepseste” deoarece e o fraza care mi-a ramas in minte inca din copilarie, mai in gluma mai in serios auzeam aceste cuvinte destul de des, in familie, in strada pina si in scoala.  Abia mult mai tirziu am realizat eu de unde a pornit ecoul acestei voci tulburatoare.

Am inceput sa caut inceputurile acestei povesti, si cautarile m-au adus nu atat de departe precum presupuneam, ci in URSS si politica promovata de aceasta, unde atotputernicul si atotstiutorul stat era unica sursa decizionala pentru milioane de oameni, iar orice incercare de a devia de la “standardul” impus era declarat defect social. Cu timpul aceasta politica a devenit o parte normala din viata de zi cu zi a unui om obisnuit, infiltrindu-se ca un viciu in mentalitatea acestuia. Cat ii trebuia omului pentru feiricire? Putin, statul sa-i spuna ca totul e roz si pufos in jur. Putinii curajosi care mai tineau piept acestei zombificari erau declarati alienati, sau dusmani ai poporului, deoarece in mod cert promovau idei antistatale.

Paradoxal, parca de atunci s-a scurs ceva timp, si nimeni nu mai este exilat in Siberia, impuscat, sau intemnitat pentru o atitudine aparte dar frica a ramas. Frica sau poate necunoasterea altei stari decat subordonarea?

Pentru ca intr-un sfarsit ce inseamna o initiativa, inseamna sa iesi in fata, sa-ti strangi tot curajul pe care l-ai avut vreodata si sa propui lumii ceva nou, o evolutie sau poate chiar o viziune total diferita fata de cea existenta. Sa-ti asumi riscul unui esec si laurii unei reusite.

Cu incetul am invatat ca avem Drepturi, dar odata cu aceste drepturi pe umerii nostri firavi de cunoscatori a acestei lumi in afara sistemului robotizat avem Obligatii si Responsabilitati, care din pacate raman, de cele mai dese ori in umbra.

Nimeni nu mai este obligat sa-ti spuna ca afara ploua, uite pe freastra analizeaza situatia si ia decizia care crezi ca-ti convine. Ai gresit? nu-i nimic, mai incearca. Niciodata nu greseste doar acel care nu face nimic. Invata sa inveti si asa vei reusi.

Initiativa se pedepseste in doua moduri:

1) Autopedepsire: deoarece atingerea scopului cere timp, munca, perseverenta, curaj, proces indelungat de gandire si analiza (crezi ca e prea mult pentru un singur om?)

2) Pedeapsa celor din jur: priviri sceptice, bete in roate, neincredere, prostie, huiduiala, iar uenori indiferenta fiind cea  mai grava etc.

Iti ramane sa alegi ce vrei sa fii?

Sa ramii alineat in rindul marionetelor dirijate cu usurinta de papusar [necunoscut], sau sa-ti iei destinul in propriile maini si sa-l conduci spre coordonatele propuse?

Apropo, mai stii cine esti siunde vrei sa mergi?

P.S. acum as vrea sa le mumtulesc tuturor prietenilor mei acre mi-au fost alaturi la dezvoltarea mai multor intiative. Le multumesc pentru ce de la ei si impreuna cu ei am inteles cine sunt si unde vreau sa merg, in mod normal coordonatele se ating si se schimba,  evolueaza sau se incep altele nou-noute. Sa stiti ca mereu in jurul vostru e cineva care va sustine, nu va sfiiti sa apelati la societate. Familia, Prietenii sunt sursa mea de energie si curaj cu ajutorul carora am facut si voi mai face cate ceva in lumea asta.

Cautati, deoarece doar cel ce cauta gaseste. Spor la munca!

INIȚIATÍVĂ, inițiative, s.f. Faptul de a propune, de a organiza sau de a începe o acțiune, antrenând după sine și pe alții; însușirea celui care îndrăznește sau este dispus să întreprindă cel dintâi ceva, din îndemn propriu. ♢ Expr. Din proprie inițiativă = fără a fi îndemnat sau silit de altul. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. initiative.
Sursa: DEX ‘98

Posted in Societatea Civila