Curs “Ai DrepTUl să ştii că ai DrepTUri”

Drepturile sunt parte a identităţii omului. Sunt valoari dobândite în timp, la fel ca limba şi istoria. Dacă în trecut arme adevărate au fost folosite pentru obţinerea unui drept, astăzi drepturile însele devin „arme” cu care luptăm în societate. Avem în prezent Declaraţia cu privire la Drepturile Omului şi alte acte oficiale în care drepturile sunt abordate în contextul demnităţii umane, iar deţinerea, cunoaşterea şi apărarea lor este cel mai important Drept.

Abordarea în discuţii a drepturilor ni se pare un pic „demodată”, în special pentru noi, tinerii. Unii devin iritaţi doar când aud de „Drepturile Omului” percepând-o doar ca o „expresie pompoasă” şi nimic mai mult; alţii spun că drepturi nu există în ţara noastră, cică nu suntem „favorabili” pentru rezistenţa lor… Şi totuşi, nu drepturile sunt exotice şi incompatibile cu mediul nostru, ci, mai degrabă, noi devenim „exotici” prin atitudinea pe care o manifestăm.

Lupta pentru drepturi continuă, de această dată la nivelul conştientului fiecăruia dintre noi.

Acest mesaj a încercat să-l transmită organizaţia nostră – CenTiS – timp de aproximativ 5 ore tinerilor participanţi la un curs non-formal, cu genericul „Ai drepTUl să ştii că ai drepTUri”.

Ţinta noastră au fost de această dată elevii Colegiului Financiar-Bancar din Chişinău.

Am avut un eşantion tineresc divers, fiind organizate 5 cursuri de acest gen în grupe din anul II, III şi IV, printre care şi o grupă alolingvă. În total am avut peste 60 de participanţi.

Iniţial, am încercat să explicăm tinerilor care este diferenţa dintre educaţia formală şi non-formală, între ceea ce fac ei la ore şi ceea ce ne-am propus să facem timp de oră în cadrul aşa-zisului „curs”.

Pentru a intra nemijlocit în „temă” am vorbit câte ceva despre generaţiile de drepturi. Apoi am încercat să definim conceptul de „drepturile omului” şi să dezbatem cuvintele-cheie utilizate.

Interesant şi stimulator de discuţii şi confruntări de idei a fost „Jocul Bingo” al drepturilor, inspirat din manualul „Compass”. Am avut trei grupuri – „Educaţie”, „Drepturi” şi  „Om”. Fiecare dintre acestea au convenit în echipă ce exemple vor aduce în contextul situaţiilor prezentate de noi, cum ar fi: un drept special pe care toţi tinerii trebuie să-l aibă, o încălcare a dreptului la viaţă, un exemplu de discriminare ş.a. Acestea din urmă au fost şi cele mai degajatoare.

Idei şi destăinuri adolescentine

„Tinerii trebuie să aibă drept de vot de la vârsta de 16 ani, astfel vom avea o societate mai democrată şi vom schimba guvernarea. Nu putem schimba opinia părinţilor şi buneilor noştri, pentru că au şi ei dreptul la opinie”.

„Profesorii discriminează elevii”. Fie că „de ochi frumoşi”, ori că au „acoperiş”, fie că sunt comparaţi cu fraţii şi surorile care au absolvit, fiind subestimaţi prin banala replică: „Iată sora ta era fată bună, dar tu…”

Majoritatea tinerilor n-au manifestat atitudine discriminatorie faţă de minorităţile sexuale. Cu toate acestea, unii dintre ei au susţinut că nu-şi doresc ca viitorii lor copii să fie altfel decât hetero. Tinerii au încercat să înţeleagă că drepturile sunt universale şi au acceptat, mai mult sau mai puţin, că toţi avem drepturi indiferent din ce minorităţi facem parte.

„Democraţia din Moldova în raport cu esenţa reală a termenului de democraţie prezintă aceeaşi diferenţă ce există între educaţia formală şi non-formală.” Ne-a plăcut foarte mult această remarcă; se pare că tinerii au prins din zbor mesajul nostru cu privire la formele de educaţie şi l-au adaptat foarte bine în contextul opiniei lor.

Vorbind despre încălcarea dreptului la viaţă, multipicatorii în educaţia drepturilor omului – membri ai CenTiS, au pus în discuţie pedeapsa capitală. În acest context, au fost prezentate şi câteva informaţii despre practicarea acesteia în diverse ţări ale lumii, pe care tinerii le-au găsit foarte interesante. Unii dintre ei s-au pronunţat din start ca susţinători înrăiţi ai pedepsei capitale, alţii însă consideră că închisoarea pe viaţă este mai dură pentru ispăşirea pedepsei sau că toţi oamenii au dreptul la o a doua şansă.

Cei mai mulţi tineri au suţinut că apărarea drepturilor este sarcina organelor juridice şi a experţilor în domeniu şi o sarcină a legii. Am încercat să le spunem că de fapt ei sunt principalii protectori ai propriilor drepturi. Ei conştientizează că există metode de combatere a nerespectării drepturilor omului, dar nu au reuşit să-şi dea seama care sunt acestea.

În final, i-am lăsat cu reflecţia: „Ce pot face eu pentru drepturile mele?”.

Mulţumiri!

Repere pentru realizarea acestui curs ne-au fost date de CNTM, care a investit în membrele CenTiS – Dumitriţa Balan şi Daniela Dermengi – calităţi de multiplicatori în domeniul educaţiei pentru drepturile omului. Pe lângă aceasta, CNTM ne-a oferit suportul informaţional prin manualul „Compass” şi materiale promoţionale pentru motivarea celor mai activi tineri din cadrul cursului.

Daniela şi Dumitriţa au fost cele care au realizat structura cursului, l-au moderat nemijlocit, s-au ocupat de centralizarea datelor de la participanţi şi de alte detalii tehnice. Ele au „finanţat” cursul cu timpul şi energia lor.

Mulţumim mult diriginţilor de grupe şi administraţiei Colegiului Financiar-Bancar.

„Prin acest curs am aflat lucruri noi, interesante, utile şi ne-a pus să gândim, să ne exprimăm opiniile, să ne auzim, să ne cunoaştem colegii altfel. Mulţumim CenTiS”, acest mesaj vine de la participanţi.

CenTiS aduce mari  muţumiri tuturor tinerilor activi.