Știri de pe front. (limbaj necenzurat)
Doar bezdelnicii stau și își caută de păduchi, zi și noapte, blogurile.
Marș la treabă, puturoșilor!
Iată, pe scurt, câteva chestii care trebuiesc spuse într-o scurtă pauză de render:
a. Nici anul acesta n-am fost scutiți de știri despre „autoritățile” care „au fost luate prin surprindere de venirea zăpezii”. Noi știm încă de la grădiniță că iarna ninge, iar ei îs luați prin surprindere, an de an.
— Dom’ viceprimar, veniți rebde-rebde ‘ncoa! Ia priviți cum ninge!
— Iahuieiu! Dom’ pretor, chiar ninge! Da nu nahui!
b. Care pidaras a scos apostroful de pe tastatură, când îs la limba română? Enervant.
c. Alde băieții de la Jurnal au ieșit să curățe zăpada, chiar sub nasul primăriei.
Ei au făcut oleacă de show, mediatizând procesul, dar li se iartă. Pentru că alții n-au avut inițiative similare. Angajaților unei bănci din SUA nu le-ar fi rușine să iasă afară cu lopata. Asta se cheamă societate civilă. Noi însă așteptăm oamenii de la ЖЭК.
d. La noi, societatea civilă a fost omorîtă de oăngiști. Cel mai umil coordonator de proiect împuțit se crede societate civilă. Și în timp ce pațanii de la Jurnal dau pizdeală cu lopata la cinci metri de primărie, mintea oăngistului moldovean n-ar putea genera alte idei decât tipărirea de postere „Să deszăpezim orașul!” (cu logourile finanțatorilor pe jumate de placat) și organizarea unui seminar „Deszăpezirea Chișinăului — realități și perspective”.
Seara, coordonatorul va pleca mulțumit spre casă, convins de propria utilitate. La bucătărie, va scoate din geantă biscuiții „Ja”, zahărul „Cinci inimioare” și își va fierbe un ceai „Dilmah” sau o cafea „Jacobs”, sau ce i-o mai fi rămas de la coffee-break.
