Studiu: Think-tank-urile din Moldova: aspiraţii la influenţă sporită asupra politicilor publice

Think Tank-urile din Moldova: aspiraţii la influenţă sporită asupra politicilor publice


de Alexandru Bucătaru,

MA Politici Publice,

Universitatea Central Europeană,

Budapesta, Ungaria, 2009.

email: bucataru@yahoo.com

Sumar

Think tank-urile sunt „organizaţii non-profit, non-guvernamentale care generează cercetări, idei, analize, formulări şi recomandări de politici publice pe aspecte naţionale şi internaţionale”. Literatura în domeniu sugerează că rolul think tank-urilor este, înainte de toate, îmbunătăţirea procesului decizional pentru cele mai stringente probleme sociale, economice şi politice, prin recomandări de politici bazate pe cercetare şi analiză. Scopul acestei teze este cercetarea stării think tank-urilor din Moldova din perspectiva influenţei acestora asupra procesului de guvernare.

Ipoteza este că, înainte de schimbarea guvernării din iulie 2009, think tank-urile din Moldova nu exercitau, practic, influenţă directă asupra procesului de guvernare. Această lipsă de influenţă se datorează, pe de o parte, oportunităţilor de care think tank-urile ar putea beneficia, însă nu o fac, iar, pe de altă parte, anumitor circumstanţe precum mediul politic şi/sau preferinţele organizaţiilor donatoare/finanţatoare.

Cercetarea este axată pe Republica Moldova, în perioada 2001-2009, timp în care Partidul Comuniştilor a deţinut puterea politică în ţară. Principala întrebare la care cercetarea încearcă să ofere răspuns este: Ce poate fi sau trebuie schimbat pe scena think tank-urilor pentru ca acestea să exercite o influenţă directă sporită asupra guvernării? De menţionat este faptul că această teză a fost concepută şi scrisă înainte de alegerile din 29 iulie 2009, care urmează să aducă schimbări politice considerabile.

Primul capitol al tezei stabileşte cadrul teoretic sau, cu alte cuvinte, criteriile pentru evaluarea şi explicarea influenţei think tank-urilor asupra guvernării sau, dimpotrivă, a lipsei acestei influenţe. Al doilea capitol oferă o prezentare istorică şi contextuală pătrunzătoare a dezvoltării pieţei think tank-urilor şi chiar a instituţiilor propriu-zise în Republica Moldova, concentrându-se asupra mediului legal şi politic. Al treilea capitol conţine discuţii şi studii de caz referitoare la sursele şi indicatorii de influenţă a think tank-urilor, urmărind criteriile din capitolul teoretic. Odată cu sfârşitul capitolului trei, informaţia prezentată şi analiza efectuată sunt suficiente pentru a trage concluzii despre capacitatea think tank-urilor din Moldova de a influenţa procesul de elaborare şi implementare a politicilor publice.

În secţiunea de concluzii, ofer o apreciere generală a stării sectorului think tank în Moldova, precum şi o listă de recomandări adresate think tank-urilor, recomandări ce ar putea, eventual, spori influenţa pe care acestea o exercită asupra politiclor publice şi a procesului de guvernare în Republica Moldova.


Descarca lucrarea (in limba engleza)



Contribuie la continuarea proiectului CIVIC.MD. Devino susținător, donează aici.

Become a Patron!



Descopera ONG

Descopera Finanțatori

Active în ultima săptămănă