Autorităţile pledează pentru construirea cât mai urgentă a uzinei de prelucrare a deşeurilor
Discuţia s-a concentrat pe apropiata agravare a situaţiei ecologice din mun. Chişinău. Precum au menţionat ministrul Mediului şi viceprimarii capitalei, această agravare poate surveni din cauza tărăgănării construcţiei uzinei de prelucrare a deşeurilor menajere, pe fondalul închiderii, la sfârşitul anului viitor, a gunoiştii municipale situate pe teritoriul comunei Ţânţăreni, raionul Anenii-Noi. „În Planul naţional de acţiuni în domeniul mediului, aprobat de Guvern încă în iunie 1996, - a menţionat ministrul Şalaru, - gestionarea deşeurilor a fost declarată drept o problemă prioritară. De asemenea, în Strategia de dezvoltare social-economică a R. Moldova se menţionează necesitatea reducerii la maximum a acumulării deşeurilor menajere, selectarea şi utilizarea lor în calitate de materie primă secundară. Totodată, şi în Programul naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi a celor menajere este prevăzută importanţa prelucrării deşeurilor în vederea utilizăr ii lor ulterioare”.
Conferinţa de presă a fost urmată de un press-tur la poligonul de deşeuri din Ţânţăreni, raionul Anenii-Noi, unde timp de 20 de ani, zilnic, sunt stocate resturile menajere ale capitalei. La faţa locului (distanţă de peste 30 km de capitală) ecologii au explicat că pentru captarea apelor de drenaj şi a filtratului (lichid extrem de nociv provenit din deşeurile stocate) ce se scurg din corpul poligonului, există rezervoare cu o capacitate totală de 252 metri cubi. De aici filtratul este pompat în cisterne şi din nou pulverizat pe spaţiul gunoiştii. Însă experţii în domeniu au constatat că această metodă nu soluţionează definitiv problema filtratului, deoarece în timpul averselor se produc revărsări din rezervoare, fapt ce pune în pericol terenurile aferente, dar mai ales - sursele de apă din zona. În plus, conform unui raport al Întreprinderii de Stat “ENGeoM”, unele fântâni de drenaj „necesită a fi curăţate, iar sondele de supraveghere, situate pe flanc ul nordic al digului, nu funcţionează şi trebuiesc restabilite”.
Pe de altă parte, doctorul în chimie, Tatiana Ţugui, susţine ca deşi, conform proiectului, termenul de funcţionare a poligonului se încheie la 31 decembrie 2010, acest obiect deloc nu şi-a consumat capacitatea prevăzuta de acelaşi proiect, respectiv, încă ani în şir mai poate înhuma un volum considerabil din gunoiul capitalei. Doar se cere construit un lac pentru acumularea şi epurarea fracţiei menajere lichide. Savanta afirmă că un plus incontestabil al acestui uriaş depozit de deşeuri îl constituie stratul natural de lut, care nu permite pătrunderea în sol a substanţelor nocive.
La rândul lor, locuitorii satelor Ţânţăreni, Creţoaia şi Geamăna, susţinuţi de ONG-urile ecologice din ţară, nu sunt predispuşi să permită prelungirea funcţionării peste limită a celei mai voluminoase gunoişti din republică, cerând închiderea ei şi construirea unei întreprinderi de prelucrare a deşeurilor. Chiar în preajma gunoiştii, primarul de Ţânţăreni, Ion Mastac a relatat jurnaliştilor că locuitorii satului vor mai permite transportarea încoace a deşeurilor din Chişinău doar până la 31 decembrie 2010, ora 23.59 - limita prevăzuta de documentele proiectului. „Noi, localnicii, suntem afectaţi dintr-o parte de gunoiştea capitalei, iar din alta – de râul Bâc, poluat la culme, - a menţionat primarul. – Vara îţi vine să fugi din sat, s-o iei câmpii, din cauza mirosului insuportabil venit din ambele părţi”. Din spusele primarului, apa fântânilor din sat nu mai este potabilă, iar mulţi consăteni devin pacienţi ai spitalelor din capitală.
Conform datelor prezentate de Ministerul mediului, depozitul de deşeuri menajere solide (DDMS) al municipiului Chişinău a fost dat în exploatare, conform unui proiect special, în 1991 pentru o perioadă de 20 de ani. Acest obiect cu o suprafaţă de circa 26 ha este gestionat de Regia “Autosalubritate” aflată în subordinea autorităţilor municipale. Zilnic aici se depozitează 1500-2500 metri cubi de resturi menajere. Timp de 19 ani, pe spaţiul poligonului au fost înhumate peste 17 mln metri cubi de deşeuri. Obiectul este monitorizat de Centrul Investigaţii Ecologice al Inspectoratului Ecologic de Stat, care efectuează controale trimestriale, prin probe de sol şi apă din zonă. Acum 10 ani, în urma unui cutremur de pământ, investigaţiile de laborator au depistat „în apele freatice depăşiri maximal admisibile ale concentraţiilor unor poluanţi (produse petroliere, sulfuri, crom, fier s.a.)… Pe parcursul ultimilor ani, au fost observate unele modificări a le conturului depozitului din cauza activizării proceselor de alunecări de teren. Din această cauză, a fost avariat digul de protecţie al depozitului. În cazul unor calamităţi naturale şi al neîndeplinirii unor măsuri de consolidare a versanţilor, riscul activizării proceselor negative există şi poate pune în pericol integritatea şi rezistenţa digurilor de protecţie.
Viceprimarul capitalei, Nistor Grozavu, a declarat că recenta aprobare de către Consiliul municipal Chişinău a proiectului edificării uzinei de prelucrare a deşeurilor menajere insuflă speranţe „că nu vom retrăi problemele locuitorilor din Neapole”.
Info-Prim Neo
