Monitorizarea respectării drepturilor electorale în instituţiile de psihiatrie din republica Moldova



In urma monitorizării alegerilor parlamentare in instituții psihiatrice de către observatorii IDOM, au fost identificate nereguli privind accesul la vot al persoanelor internate in aceste instituții. In urma datelor colectate de la observatorii electorali angajați de IDOM, am convenit la următoarele cifre : În cele 9 instituţii psihiatrice ale RM, la momentul monitorizării alegerilor parlamentare erau internate 4107 de persoane, dintre care 3515 persoane aveau dreptul de vot în condiţiile legii, adică 86% din numărul total de persoane internate. În urma monitorizării alegerilor parlamentare în instituţiile psihiatrice, observatorii IDOM au identificat nereguli privind accesul la vot a persoanelor internate în aceste instituții.

Datele colectate de observatorii IDOM în ziua alegerilor ne prezintă următoarea imagine: din 1964 persoane cu drept de vot cazate în internate psiho-neurologice în subordinea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului au votat 393 de persoane, ceea ce constituie 20%. Din 1551 persoane cazate în spitale psihiatrice subordonate Ministerului Sănătăţii au votat 76 de persoane, constituind 4,9% de alegători din numărul persoanelor cu drept de vot. Astfel, din numărul total de persoane internate cu drept legal de vot la ziua alegerilor parlamentare din 5 aprilie, adică 3515 persoane, au votat 469 de persoane, ceea ce constituie 13,34%.

Cele mai grave nereguli au fost identificate la Internatul psiho-neurologic pentru copii cu deficiente mentale (fete) or. Hâncești, Spitalul Clinic de Psihiatrie or. Orhei, Spitalul psihiatric Bălţi) si Spitalul Clinic de Psihiatrie or. Codru, mun. Chișinău. Aceste nereguli țin in mod special de neincluderea persoanelor cu drept de vot in listele electorale. Alte încălcări semnificative depistate în procesul electoral în cadrul instituţiilor psihiatrice ţin de:

1. Neasigurarea accesului la vot sub pretextul insuficienţei de buletine de vot la secţia de votare (spitalul psihiatric Orhei) ;
2. Influenţarea de către personalul instituţiei a exprimării votului alegătorilor (internatul pisho-neurologic Bălţi);
3. Aducerea forţată a alegătorului internat în instituţia psihiatrică la urna mobilă (1 caz - internatul psiho-neurologic s. Bădiceni, r. Soroca);
4. Limitarea accesului la vot în ziua alegerilor prin refuzul de a deschide secţia de votare în raza teritorială a căruia au fost înscrişi alegătorii (internatul psiho-neurologic s. Cocieri, r. Dubăsari).

O altă constatare importantă în acest sens este lipsa accesului la informație al persoanelor internate. Deşi unele dintre aceste instituţii erau echipate cu televizoare, acestea asigurau translarea doar a canalelor TV naţionale cu acoperire generală (“mainstream media”) (TV M1), sau canale de divertisment. Alte surse de informare nu sunt accesibile în cadrul instituţiilor. Acest fapt, dublat de specificul instituțiilor respective, creează posibilităţi de influenţare a votului alegătorilor internaţi.

Sursa: IDOM