IDIS "Viitorul€ pune in discutie solutiile de depasire a crizei constitutionale



IDIS „Viitorul": Criza politica este alimentata de actiunile care sfideaza prevederile Constitutiei RM

Mediul academic si asociativ constata cu multa preocupare declansarea unei puternice crize politice si constitutionale in Republica Moldova, care inhiba numeroase sectoare ale vietii sociale si politice.

Dupa o campanie electorala violenta, marcata de confruntari post-electorale si retorica agresiva, notam cu regret si manifestarea unui comportament sfidator fata de normele constitutionale, chiar din partea unor fractiuni nou create in Parlament. Nihilismul juridic, dar si existenta unor carente grave ale cadrului legislativ, spiritul de confruntare si nu de cautare de solutii adecvate prin dialog politic, genereaza deformarea actualului regim constitutional. Este de datoria mediului academic si profesoral sa alunge incompetenta si imoralitatea din spatiul constitutional si jurisdictional, oferind decidentilor interesati cai adecvate de depasire a crizei politice. Aceste sunt doar cateva concluzii ale studiului „Repere constitutionale pentru depasirea crizei politice in Republica Moldova: argumente teoretice si solutii practice", lansat marti, 2 iunie 2009, 14.00, in cadrul unei prezentari publice.

Potrivit autorului sau, Dr. habilitat, Prof. Victor Popa, Constitutia Republicii Moldova „este plina de gauri ca branza olandeza". Lacunele existente permit existenta unor speculatii asupra normelor legale, care, in mod firesc, ar trebui sa fie clare si fara echivocuri. „Aceste goluri produc confuzii in viata politica a republicii, aduc prejudicii dezvoltarii democratiei, pluralismului si transparentei, realizarii drepturilor fundamentale ale cetatenilor. Profesorul Victor Popa sustine ca anume analfabetismul juridic este factorul-cheie care a propulsat tensionarea crizei politice in RM.

Autorul pune accentul pe cateva omisiuni regretabile la constituirea noului Parlament: „Putem considera ca intrunirea deputatilor din 5 mai nu a avut loc. „Spunem ca nu a avut loc, sustine autorul, deoarece nu a fost aprobata ordinea de zi, nu s-a anuntat constituirea legala a fractiunilor parlamentare, nu s-a votat propunerea de a transfera sedinta pentru o alta data". Constituirea legala a Parlamentului RM a avut loc abia la 15 mai, deci dupa 40 zile de la ziua alegerilor, incalcandu-se prevederea constitutionala".

Alegerea presedintelui Parlamentului RM nu ar fi trebuit sa fie o problema grea pentru legiuitori, sustine autorul, Dr. Victor Popa. Turul II de scrutin la alegerea presedintelui se realizeaza in termen de cel mult 3 zile de la I tur: „Deci, in cazul nostru, de la I tur de scrutin s-a trecut direct la alegeri repetate, sarind peste turul II, declarat obligatoriu de catre Constitutia RM si lege". În aceste conditii, autorul recomanda anularea hotararii efectuarii alegerilor sefului statului din 3 iunie curent si desfasurarea turului II de scrutin, in conformitate cu prevederile legale.

Conform prevederilor Constitutiei RM, seful statului in exercitiu nu ar fi putut fi ales si nici confirmat in calitate de Presedinte al Parlamentului RM, ca urmare a incompatibilitatii prevazute expres in legislatie. Mai mult, mandatul deputatului  V. Voronin nici nu trebuia sa fie validat de Curtea Constitutionala, deoarece exista interdictia ocuparii oricarei functii retribuite de catre seful statului, subliniaza Victor Popa. „A fost ratat si termenul prevazut de Constitutie de 30 de zile, in care deputatul trebuia sa decida daca ramane in functia incompatibila sau in functia de deputat.", adauga expertul IDIS.

„În situatia crizei curente, lipsa unui singur vot pentru alegerea sefului statului poate declansa dizolvarea Parlamentului si organizarea de alegeri anticipate", considera Victor Popa, afirmand ca „este posibila si crearea unei situati si mai ambigue, care sa arunce RM intr-o criza constitutionala grava, daca sfaturile pe care le primesc anumiti politicieni sunt facute in temeiul propriului hatar si nu a literei si spiritului Constitutiei".

Astfel, conform alin.(3) al art.85 din Constitutie, in cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data. Sa admitem ca dupa alegerile parlamentare anticipate Parlamentul iarasi nu va fi  in stare  sa  aleaga seful statului dupa 2 alegeri repetate. Ce se va intampla atunci? Cum se va depasi acea situatie de criza, in care nici Constitutia, nici alte acte legislative, nu prevad mecanisme de depasire?"

Studiul IDIS ridica si problema investirii in functie a Guvernului. Autorul studiului considera ca, desi mecanismul este clar stabilit, anumite intentii manifestate de catre actualul Presedinte al Parlamentului trezesc ingrijorare. Presedintele in exercitiu, V. Voronin, a afirmat ca daca va fi nevoit sa dizolve Parlamentul, va investi inainte de toate un nou Guvern, deoarece tara nu poate ramane fara conducere". Totusi, se cuvine de amintit ca cel care numeste noul Guvern este noul presedinte si nu vechiul presedinte, iar „in cazul in care se va proceda invers, inevitabil vom fi in prezenta unui sistem deformat de guvernare, care interpreteaza tendentios prevederile Constitutiei", constata expertul.

La prezentarea Studiului au participat mai multi profesori universitari, experti in drept, reprezentanti ai partidelor politice si ai unor asociatii pentru apararea drepturilor omului, misiuni diplomatice si mass-media. Cei 40 de participantii au purtat discutii asupra modului in care au fost respectate normele legale si constitutionale in RM la formarea institutiei legislative dupa scrutinul general din 5 aprilie 2009:

„Atat seful statului, cat si prim-ministrul, trebuiau sa-si depuna obligatoriu mandatul si imputernicirile. Si asta trebuia sa se intample inca din campania electorala. În ceea ce priveste validarea mandatului de deputat al sefului statului, consider ca a avut dreptul sa candideze. Dar, din momentul validarii, el nimereste in incompatibilitate. Ne place sau nu, astea sunt prevederi legale. Dar aici nu e vorba doar de legalitate, ci si de moralitate." (Alexandru Arseni, dr. conferentiar in drept)

 „De atatea ori cat aplicarea legii va fi exercitata din interese politice, tot de atatea ori ne vom confrunta  cu probleme foarte grave. Dar, Curtea Constitutionala este cea care trebuie sa stea la straja Constitutiei. Cu regret, nu de fiecare data citim decizii chibzuite ale Curtii Constitutionale in asigurarea aplicarii uniforme a normelor constitutionale." (Ion Creanga, expert juridic independent)

„Foarte multe probleme au fost cauzate de interpretarea ambigua a legii supreme de catre Curtea Constitutionala. Noi pledam pentru o noua teorie, cea a raspunderii constitutionale. Persoanele care sunt investite in demnitati publice trebuie sa poata fi trasi cumva la raspundere constitutionala. Ramane sa vedem cum am putea materializa acest mecanism." (Teo Cirnat, director executiv, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului).

„Sunt de acord ca, pe langa aspectul juridic, mai este si aspectul moral. Seful statutului avea obligatia morala, ca, prin exemplu propriu, sa dea dovada de respect fata de lege. Noi consideram ca functia de deputat este clar incompatibila cu cea de presedinte al Republicii Moldova." (Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova)

Studiul IDIS „Viitorul" propune la final si o serie de recomandari de solutionare a crizei. Autoritatile statului trebuie sa actioneze prin dialog, evitand confruntari si agresiuni verbale contra oponentilor de idei politice si convingandu-se ca normele constitutionale au prioritate. Din momentul inceperii activitatii sale legale, Parlamentul RM va trebui sa purceada la o revizuire temeinica a Constitutiei pentru a inlatura mecanismele ineficiente, lacunele si contradictiile. Republica Moldova nu se va putea alinia statelor cu o democratie constitutionala eficienta daca nu va pune capat instrumentarii „interesului politic", care deturneaza sensul Constitutiei. În acest sens, este imperativ necesar sa se creeze un grup de lucru cu sarcina de a pregati fara intarziere un proiect de lege privind statutul opozitiei, monitorizand actiunile care au condus la criza actuala, si propunand solutii sistemice de deblocare a dialogului si comunicarii politice in sistemul politic al Republicii Moldova. Expertii mai sustin si necesitatea constituirii unui Consiliu National Legislativ, organ autonom pe langa Parlamentul Republicii Moldova, care ar ajuta autoritatile statului la avizarea si consilierea autoritatilor de stat in diverse aspecte legislative si de reglementare, contribuind astfel la detensionarea situatiei de criza curente.

Propunerile colectate la dezbateri vor ajunge de maine in Parlamentul RM, invitand mediul academic din RM sa participe la perfectionarea recomandarilor adresate in studiu, inclusiv sub forma unei adresari catre Parlamentul RM si Curtea Constitutionala din partea corpului stiintifico-didactic al tarii.

Pentru mai multe informatii, contactati: Coordonatorul relatii publice al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul", Laura Bohantov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org