Liste de partid dupa principiul "Sa dam femeilor ce-i al femeilor, iar Cezar-ilor - ce e al lor!"
Partea I
Tristete, dezamagire si revolta... Ä‚stea au fost trairile mele cind am vazut listele partidelor politice inscrise in cursa electorala pentru Parlamentarele 2009. Din fericire, am avut si citeva momente de placute surprize, dar despre ele... mai tirziu si mai putin.
Sa o iau pe rind
Tristetea mea a fost deteminata bineinteles atit de numarul femeilor din listele partidelor, cit si (mai ales!) de plasarea acestora pe liste. Am citit de citeva ori listele, ca o obsedata...hm...de parca la urmatoarea numaratoare ar fi iesit altfel... Citeam si vedeam sutele de femei din diverse partide politice, pe care le-am cunoscut de-a lungul ultimilor ani si care stiam ca isi consuma weekend-urile si orele de dupa serviciu lucrind la sediile partidelor sau (mai ales) in teritoriu. Le vedeam cum isi fac datoria de membru de partid, si nu oricum, ci „ca la carte"! Si nu pur si simplu „ca la carte", ci cu muuulta, muuulta daruire de sine, entuziasm si convingere. Cunosc sute de femei care fac politica, de ani buni, cu sirguinta multa, avind competente de invidiat si cunostinte profunde, dar care fac politica intr-un mod aparte - in obscuritate - cu voie sau ... de nevoie.
„Lipsa de renume, de vaza, de faima" -
astea sunt sensurile figurative ale cuvintului urit folosit de mine mai
sus: obscuritate. Anume asta se intimpla cu multe dintre femeile care
sunt implicate in politica moldoveneasca. O fi de vina resemnarea
ancestrala a femeilor fata de mitica „suprematie masculina"? Sau poate
o fi de vina sexismul si misoginia barbatilor din politica?
Si pentru ca de parca auto-exilul si exilul femeilor la periferiile
marii politici nu ar fi de ajuns, mai vin periodic si Alegerile
(locale, parlamentare...din doi in doi ani, ca sa ne mentinem!), ca sa le
mai puna o data in plus pe femei „la locul lor", adica...la coada (a se
citi, la cratita). Astfel, listele partidelor au developat o realitate
trista. Oricit de buna sau bun nu ai fi, contributia financiara
(cotizarile oficile si cele mai putin oficiale) iti garanteaza locul pe
lista. Oricit de mult nu ai fi lucrat pentru partid, oricit de
profesionista/ profesionist nu ai fi...in campanie electorala decid
banii. Nici nu sunt barem convinsa ca am dreptul moral sa fiu suparata
pe liderii de partid, avind in vedere faptul ca statul nu sustine
financiar partidele si nici nu le permite activitati economice.
Trist e ca nu meritocratia primeaza, tocmai aici unde ar fi axiomatic, dupa mine, sa fie asa.
Partea II
Mai mare insa este dezamagirea. Dupa ani buni de sensibilizare cu
privire la necesitatea sporirii participarii politice a femeilor, dupa
sute de instruiri desfasurate in acest sens, dupa atitea demersuri si
discutii cu privire la acest subiect...vom avea dupa 5 aprilie si mai
putin decit am avut. Îmi puneam compulsiv intrebarea „Ce s-o fi
intimplat?". Continui sa-mi sicii prietenii, colegii si acum, dupa mai
multe zile de la inregistrarea partidelor cu mult prea retorica
intrebare „Oare de ce?". Îmi poate raspunde cineva asa ca sa incetez sa
hartuiesc lumea din jurul meu?
Un cunoscut lider politic spunea vara trecuta, in cadrul unei
conferinte ca „femeile sint membrii ideali de partid: disciplinate,
bune executante, fara ambitii mari", recunoscind cu seninatate ca are
mai multa incredere in femeile din partidul sau. L-am admirat pentru
indrazneala si naturaletea cu care a vorbit despre cit de importante
sunt femeile pentru partidul sau. L-am tot dat exemplu cu diferite
ocazii, ca model de lider care incurajeaza atit de mult si de
consecvent femeile. L-am suprins facindu-si griji pentru felul in care
va reusi sa promoveze cit mai multe femei pe lista. Am crezut cu
adevarat ca-i pasa. Cand am vazut lista partidului, chiar si el m-a
dezamagit.
Un alt lider de partid ma dezamagise crunt cu citeva luni in urma,
dar speram ca se va „reabilita" odata cu lista candidatilor si/ sau
barem cu cabinetul de ministri propus. Ceea ce a urmat nu a facut decit
sa-mi sporeasca dezamagirea...iremediabil, de aceasta data.
În cazul altor partide, cunoscindu-le atitudinile profund misogine nici
nu-mi faceam iluzii. Listele lor m-au ajutat sa ramin cum eram...adica
fara iluzii.
Sint si partidele care mi-au depasit expectantele. A fost surprinzator sa vad si altfel de liste. Indiferent care este motivatia reala pentru promovarea femeilor pe liste, aceste partide au deja o bila alba. Fie ca e o tactica electorala, fie ca o fac din convingere autentica, aceste partide au luat o decizie importanta si principiala.
Partea III
Da, sunt si foarte revoltata, mai bine zis, sunt mai ales revoltata de felul in care partidele au ales sa (nu) promoveze femeile.
Revoltata de felul in care partidele nu-si respecta propriile prevederi statutare referitoare la cotele de reprezentativitate a femeilor sau alte actiuni afirmative.
Revoltata de faptul ca partidele politice din Moldova fac promisiuni
mari in campanie electorala si asteapta ca lumea sa-i creada si mai
ales, sa-i voteze, dar cum sa fac asta cind ei insisi nu-si respecta
propriile principii si angajamente asumate?! Cum sa cred politicienilor
care continua sa ignore prevederile legale nationale, recomandarile
Consiliului Europei sau alte documente internationale ratificate de
statul a carei cetateana si contribuabila sunt?! Sunt revoltata pentru
ca stiu ce merita femeile din partidele politice, dar vad ce au.
Sunt revoltata. Personal sunt absolut convinsa de faptul ca interesele
si nevoile a 52% din populatia Republicii Moldova - care o constituie
femeile - merita sa fie promovate si sustinute in Parlament tot de
femei. Mai mult decit atit, aceasta „mai mult de jumatate" de
populatie, naste si educa copii, trimite la armata fii, sint sotii si
fiice, merg pe drumurile tarii, cumpara servicii si bunuri, se
imbolnavesc, gestioneaza gospodarii etc. Adica fac tot ce face
„cealalta jumatate" de populatie si ceva mai mult. Or, acest lucru ar
trebui sa le ofere intrinsec si mandatul de a opina si de a decide
asupra propriei vieti.
Sunt indignata ca nu exista pirghii pentru a schimba momentan lucrurile. Si nimanui nu-i pasa.
Sunt revoltata ca in calitatea mea de activista in domeniul promovarii
egalitatii de gen, sunt neputincioasa si nu pot face azi nimic ca sa
schimb situatia. Sentimentul de minie provocat de nedreptatea flagranta
care s-a facut in raport cu femeile din partidele politice a inceput sa
se metamorfozeze de indata ce am facut citeva exercitii de aritmetica
elimentara si am elaborat citeva scenarii posibile, post-alegeri. În
cel mai optimist caz, vom avea ce am avut, adica in jur de 22% femei in
viitorul Parlament. În cel mai trist scenariu, abia de vom ajunge la
12%. Si in acest caz, nici nu mai sunt atit de convinsa de faptul ca „e
de bine".
Sunt revoltata, pentru ca am realizat ca la noi mai mult s-a zis si s-a scris despre promovarea femeilor in politica, decit s-a facut.
As vrea sa anticipez oarecum reactiile gender-scepticilor. Sunt si eu de acord ca lupta trebuie sa fie intre competente si nu intre sexe. Dar cunoscind atitea femei remarcabile din politica moldoveneasca pe care fie ca le-am gasit pe locuri neeligibile pe liste, fie nu le-a gasit nicaieri, si in acelasi timp, descoperind niste anonimi pe locuri de top...am inceput sa ma gindesc ca in curind femeile din politica moldoveneasca vor migra spre alte sfere in care competentele si eforturile lor sa fie valorificate, fie, mai rau...isi vor dori sa se fi nascut barbat.
Admir multe dintre femeile din partide politice. Sint multe modele
demne de urmat si care demonstreaza ca „se poate", ca femeile pot fi
cel putin „la fel de bune" ca barbatii.
Am o mare admiratie pentru multe dintre femeile din partide politice
care din varii motive s-au retras sau pentru care nu s-a gasit loc pe
lista partidului.
Am o admiratie enorma pentru cele inscrise pe listele electorale, implicate activ in campanie, cu un discurs sensibil la problematica de gen si care cred ca pot schimba ceva. Femei, care prin ceea ce fac zi de zi, „compromit" multspeculata neputinta a femeilor.
Si mai e ceva, tot pentru gender-sceptici... femeile de pe liste au ajuns acolo nu pentru ca sunt femei, si nici pentru loialitatea fata de partid/ lider etc., ci pentru ca au demonstrat competenta si expertiza, pentru ca au succese in cariera, pentru ca au respectul societatii. Sunt pe liste pentru ca sunt demne sa fie acolo.
Daniela Terzi-Barbarosie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
