Jurnalistii de la Chisinau regreta la unison decizia inchiderii BBC, sursa necesara democratizarii

Jurnalistii de la Chisinau regreta inchiderea serviciului de limba romana al BBC si sunt de parere ca emisia catre Republica Moldova trebuia mentinuta, asa cum s-a procedat in cazul Europei Libere, in conditiile unor majore carente democratice la nivelul actualei guvernari comuniste.

BBC World Services a decis inchiderea definitiva a redactiei sale in limba romana incepand cu data de 1 august, in prezent Romania fiind ultima tara membra a Uniunii Europene in care BBC mai transmitea intr-o alta limba decat engleza. "Vorbim de doua motive principale pentru care am decis sa incetam difuzarea stirilor in limba romana, in primul rand datorita aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si instalarii democratiei cu toate imperfectiunile sale, fapt care are urmari si asupra dezvoltarii mass-media, in prezent existand 160 de posturi de radio, si in al doilea rand, datorita fuziunilor si achizitiilor pe piata radio care au condus la refuzarea preluarii BBC", a declarat pentru Newsin, Razvan Scortea, directorul postului BBC Romania. Cele patru frecvente FM ale BBC din Romania si cea din Republica Moldova, care pana in prezent difuzau si programe in limba romana, vor continua sa transmita exclusiv programe in limba engleza in Romania si in engleza, rusa si ucraineana in Republica Moldova, in masura in care autoritatile media o vor permite.

Directorul cotidianului Jurnal de Chisinau, Val Butnaru, subliniaza faptul ca situatia din Republica Moldova este categoric diferita de cea din Romania. "In Romania, orice ar spune cei mai critici observatori, exista o piata extrem de diversificata de mijloace mass-media. La noi sunt foarte putine si in aceste conditii inchiderea BBC-ului este un pic improprie, in conditiile in care toate mijloacele mass-media sunt uzurpate de puterea comunista", spune Val Butnaru.

"Sa fie clar – nu se intampla nimic dramatic odata cu disparitia BBC-ului, dar dispare o sursa de informatie pe care unii oameni chiar o asteptau si le era necesara era ca un obiect de noblete in casele si in viata lor. BBC-ul era un fel de noblete si in jurnalistica din Republica Moldova. Este o diferenta mare, in Republica Moldova, intre a asculta un post de radio local si unul international. Aceasta faima de decenii pe care o are BBC-ul imediat punea amprenta de calitate pe produsul informational", mai spune Val Butnaru, directorul cotidianului Jurnal de Chisinau.

Scriitorul Vitalie Ciobanu, redactor-sef al saptamanalului Contrafort, este si el de parere ca inchiderea redactiei BBC va aduce prejudicii nu atat radioascultatorilor din Romania, cat publicului basarabean. Si asta, pentru ca cetatenii moldoveni nu dispun de prea multe surse obiective de informatii, nu au prea multe arene de dezbateri.

"Audiovizualul de stat este filtrat, cenzurat de partidul de guvernamant, comunist, iar ca volum de emisie posturile rusesti se poate spune ca sufoca piata media din Republica Moldova, lucru care se intampla prin complicitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului de la Chisinau. Trebuie spus foarte clar ca inchiderea serviciului in limba romana al BBC va priva mass media din Republica Moldova de un model profesionist indispensabil. Pentru ca stim foarte bine ca marca BBC in jurnalismul contemporan inseamna corectitudine, impartialitate, seriozitate, sobrietate. Si programele informative, stiintifice, sportive, culturale, discutiile saptamanale difuzate de BBC in limba romana se bucurau de audienta foarte mare, exista un contingent de fani ai BBC-ului, oameni care si-au intocmit programul zilnic in functie de reperele orare ale difuzarii emisiunilor BBC", spune Vitalie Ciobanu.

Potrivit lui, o idee buna ar fi crearea unui post de radio in limba romana in Republica Moldova, care sa-si declare cu acte juridice in regula o anumita descendenta BBC. "Poate ca prin antrenarea unor resurse private, prin niste investitii straine prin care eventual concernul BBC de la Londra sa accepte sa-si dea contributia, sa fie infiintat un post care sa poata duce in continuare aceasta traditie a jurnalismului BBC in spatiul nostru carpato-danubiano-pontic, dar mai ales transprutean", spune Vitalie Ciobanu.

"Cred ca Republica Moldova isi poate revendica un statut special pe harta Europei, prin prisma conflictului transnistrean si a problemelor sale legate de insuficienta democratizare a statului, de puternica prezenta a capitalului rusesc si a mass media ruseasca. Republica Moldova, atata timp cat ramane infeudata acestui spatiu de influenta, are nevoie de gura de oxigen care a fost pana acum BBC-ul si care este in continuare radio Europa Libera si alte posturi occidentale", spune Vitalie Ciobanu. Potrivit lui, decizia Europei Libere de a sista doar emisiunile pentru Romania, nu si pentru Republica Moldova, a fost marcata in mod cert de mai multa clarviziune, iar cei care au luat-o au facut o analiza atenta si obiectiva a situatiei din Moldova.

"S-a constatat cu buna dreptate ca spatiul informational dintre Prut si Nistru are o mare nevoie in continuare de aceasta alternativa de inalta tinuta in spatiul audiovizual care este Europa Libera si sper ca emisia Europei Libere sa continuie pana cand vom avea garantia ca in Repubica Moldova europenitatea si democratizarea sunt deja niste realitati ireversibile. Deocamdata nu putem vorbi despre asa ceva si nu stiu inca cata apa se va scurge pe Prut si Nistru pana vom constata oarecum satisfacuti ca am trecut vadul, ca suntem deja europeni", mai spune scriitorul Vitalie Ciobanu, redactor-sef al saptamanalului Contrafort.

Directorul serviciului Romania-Moldova al Europei Libere, Oana Serafim, spune ca in Republica Moldova este mare nevoie de o presa independenta puternica, de "modele" occidentale. "BBC-ul este un astfel de model, alaturi de DW, RFI si Europa Libera. Disparitia unui post de radio independent si occidental din spatiul mediatic moldovenesc nu este o evolutie imbucuratoare pentru nimeni. Nici pentru ascultatori, nici pentru jurnalistii din Moldova, nici pentru societatea civila si nici pentru lumea politica. Si nici pentru ... Europa Libera. Caci unde's doi, puterea creste, nu?", a declarat Oana Serafim.

Serafim a mentionat ca Radio Europa Libera isi mentine programele in Moldova si in regiunea transnistreana pentru ca nu se poate spune ca misiunea postului a fost indeplinita intr-o tara considerata de ultimul raport Freedom House drept una cu o presa ce nu este libera.

Editorialistul Petru Bogatu, de la cotidianul Jurnal de Chisinau, este de parere ca BBC-ul era indiscutabil necesar in Republica Moldova si de acum incolo. Inteleg pe de o parte strategia acestui post de radio, care, alatura de Europa Libera si Vocea Americii, in perioada sovietica dar si mai tarziu, au fost niste misionari radiofonici, mediatici aici, pentru a sparge cortina de fier si prezenta lor era benefica si salutara aici atata timp cat in Republica Moldova inca nu si-a croit drum democratia veritabila, spune Petru Bogatu. Pentru Romania este normal ca acest post si-a incetat activitatea. Si Europa Libera si-a incetat activitatea in Romania, dar spre deosebire de BBC, Europa Libera ramane in Republica Moldova, asa cum este si firesc. Pentru ca Republica Moldova, mai ales sub regimul comunist ramane o tara fara presa libera, unde majoritatea populatiei nu are acces la informatie din mai multe surse, exact ca in comunismul clasic, intr-o dictatura de tip sovietic. Bineinteles ca in aceste imprejurari era nevoie ca BBC sa ramana aici, asa cum este nevoie si de Europa Libera. "Trebuia facut efortul financiar in acest sens. In concluzie pot spune ca Republica Moldova a fost abandonata in cea mai proasta situatie – adica inainte de alegeri, fapt ce va prejudicia electoratul in alegerile parlamentare din 2009", arata Petru Bogatu.

In Romania decizia de inchidere a serviciului de limba romana a BBC a fost viu comentata in presa si au existat si luari de pozitii publice ale unor lideri de opinie si organizatii neguvernamentale. La Chisinau reactiile au fost mult mai palide, lucru explicat de Petru Bogatu de caracterul "fraged" al democratiei moldovenesti. "Republica Moldova este o societate foarte "frageda" din punctul de vedere al maturitatii democratice, spre deosebire de spatiul romanesc de dincolo de Prut, unde, spre deosebire de Republica Moldova, exista interes vital pentru libertate, pentru democratie si aprofundarea progresului pe calea democratica. La noi lupta dintre vechi si nou inca se mai da pe vechile baricade care ii dispart pe cei ce cauta dreptatea nationala, istorica, in materie de limba pe de o parte, si pe cei care reprezinta fortele trecutului, care isi doresc sa perpetueze aici vechea stapanire ruseasca. Aceasta este capcana istorica in care se afla in prezent Republica Moldova. Iata de ce nici nu ma mira dezinteresul cu care a fost primita stirea inchiderii BBC-ului, in condutaiile in care atentia publicului este captata de cu totul alte lupte politice. Faptul ca nu ne intereseaza insa nu inseamna ca viitoarele consecinte nu ne vor afecta in mod direct. In conditiile unei tari fara presa libera, disparitia unui post de radio ca BBC sigur ca va avea un impact negativ asupra perspectivelor istorice ale acestui teritoriu, asupra sanselor de democratizare ale Republicii Moldova", este de parere editorialistul Petru Bogatu, de la Jurnal de Chisinau.

Redactorul sef-adjunct al cotidianului Moldova Suverana, Oleg Cristal, spune ca BBC a demonstrat, nu doar in Republica Moldova, dar si in alte zone ale lumii, ca este o institutie media ce respecta principiile unui jurnalism democratic. "Inchiderea redactiei de la Chisinau a postului de radio BBC este regretabila, deorece spatiul mediatic moldovenesc, implicit cetatenii nostri, pierd o sursa credibila de informatie. Pe parcursul anilor cat a activat in Republica Moldova, postul de radio BBC, inclusiv site-ul acestuia, si-au creat o imagine pozitiva, dar, in special, o audienta considerabila. Cetatenii nostri vor duce lipsa BBC", spune Oleg Cristal.

Si reprezentanti ai autoritatilor de la Chisinau regreta inchiderea serviciului de limba romana a BBC-ului. Unul dintre fruntasii Partidului Comunistilor, presedintele Comisiei juridice din Parlament, Vladimir Turcanu, spune ca motivele acestei decizii pot fi desigur diferite, dar din punctul de vedere al spatiului informational, decizia nu este cea mai binevenita. "In contextul situatiei din Republica Moldova ar fi mai bine ca lumea sa ne cunoasca prin prisma unui post de radio echidistant si obiectiv. Speram ca decizia nu este definitiva si asupra ei se va reveni intr-o forma sau alta", a declarat Vladimir Turcanu.

Presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, regreta si el decizia de inchidere a biroului BBC-Moldova, subliniind rolul important al acestui post de radio britanic in reflectarea corecta si echidistanta a realitatilor din Republica Moldova.

Decizia este cu atat mai surprinzatoare cu cat acum mai putin de doi ani BBC a solicitat si obtinut o frecventa proprie in Republica Moldova, a lansat o emisiune consacrata ascultatorilor din Republica Moldova si a facut o investitie importanta in amenajarea unui studiou modern si performant la Chisinau.

"BBC are un loc aparte in peisajul mediatic moldovenesc, venind cu criterii de preformanta inalte, demne de urmat pentru jurnalistii locali. Pe de alta parte, BBC-Chisinau este o oglinda care reflecta cu multa fidelitate, competenta si echidistanta realitatile din Republica Moldova si asigura o mai buna intelegere a acestora in Occident", a declarat Marian Lupu.

Prezenta in continuare in Republica Moldova a unui post de radio international de talia BBC-ului ar fi benefica in contextul diversificarii surselor de infromare pentru cetateni, dar si al asigurarii dezideratului pluralitatii de opinii, fundamental pe avansarea pe calea integrarii europene, a mai spus presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu.

 

Sursa: http://www.newsin.ro