Moldova nu a stat să piardă trenul pentru semnarea unui acord de asociere cu UE, ONG
„Comisia Europeană este un fel de contabilitate care lucrează cu termeni foarte stricţi şi atunci când nu se îndeplinesc dorinţele, se pun teste politice. Guvernul Republicii Moldova a mers înainte şi nu pierdut trenul”. Aprecierea a fost dată de către directorul de programe al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), Radu Vrabie, în cadrul unor dezbateri cu participarea reprezentanţilor presei, în contextul discuţiilor pe marginea viitorului Acord de Asociere cu UE.
Potrivit expertului, Guvernul a văzut ce se cere şi a început să lucreze. O problemă a Republicii Moldova pentru obţinerea unui regim liberalizat de vize cu UE
este însă regiunea transnistreană, securizarea regimului de frontieră.
Expertului juridic al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Corneliu Gurin, a menţionat că deocamdată este vorba doar de discuţii despre începutul unor negociere a unui document care nu se numeşte nici acord de asociere şi nici acord de aderare. „Este doar un nou document juridic de parteneriat cu UE. Cum se va numit el este foarte greu de spus”, a spus expertul.
Preşedintele Fundaţiei Est-Europene, Sorin Mereacre, şi-a contrazis colegul de la ADEPT, spunând că, de fapt, se negociază un acordul de asociere şi că acest acord este similar cu cel al Serbiei. „Vreau să spun că în premieră este scrisă şi o clauză despre colaborarea cu societatea civilă”, a menţionat Sorin Mereacre. Expertul a mai spus că la capitolele democraţie şi contacte umane negocierile au avansat destul de mult, ceea ce nu poate fi spus şi despre dimensiunea economică a viitorului acord.
Pe de altă parte, experţii au deplâns faptul că societatea civilă nu are acces la proiectele de documente discutate în cadrul negocierilor cu UE, formulând intenţia de a aborda această problemă cu autorităţile moldoveneşti.
Acordul de Asociere Republica Moldova -UE a fost discutat în cadrul unor dezbateri publice organizate de către Consiliul Naţional al ONG cu reprezentanţii presei într-un format tradiţional cu denumirea „Ceaiul de la ora 5”
