Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) este o organizație nonguvernamentală din Republica Moldova care are misiunea de a contribui la diminuarea incidenței și a consecințelor violenței față de copii prin activități de prevenire, pledoarie, dezvoltare de capacități și servicii specializate. Începând cu martie 2022, CNPAC este presator acreditat al acestui serviciu, care a fost fondat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale în baza Hotărârii Guvernului nr. 708/2019.

În contextul asigurării funcționalității Centrului regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor Nord, CNPAC lansează un concurs pentru angajarea unui asistent/ă social/ă în cadrul Centrului regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor din zona de Nord, amplasat în mun. Bălți.

Perioada de angajare: până în decembrie 2023 (cu posibilitate de extindere)

Locul de muncă: sediul Centrului regional Nord, amplasat în mun. Bălți

Program: full-time, în intervalul 8:00-17:00 (40 ore pe săptămână)

Responsabilități:

1. Realizează evaluarea multidisciplinară a necesităților de asistență a copilului victimă/martor al infracțiunilor

2. Elaborează/completează/revizuiește și monitorizează implementarea planului de asistență specializată a copilului în cadrul Centrului

3. Planifică și organizează ședințele multidisciplinare ale specialiștilor Centrului, cu participarea, după caz, a specialiștilor din cadrul echipei multidisciplinare de la locul de trai al copilului și al reprezentanților organelor de drept

4. Realizează alte sarcini în legătură cu natura funcției

Cerințe față de candidat:

• Studii superioare în asistență socială;
• Minimum trei ani de experiență în domeniul asistenței sociale;
• Cunoștințe în domeniul legislației cu privire la protecția copilului, în special, referitor la Instrucțiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, referirea, evaluarea, asistenta și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 270/2014;
• Cunoaștere obligatorie a limbii române, limba rusă- un nivel lucrativ;

Dosarul candidatului va include:

• CV-ul candidatului/ei;
• Copia diplomei/diplomelor de studii;
• Scrisoare de intenție;
• Declarația pe propria răspundere că nu a fost condamnat/ă în trecut pentru un comportament incompatibil cu prestarea serviciilor pentru copii, precum și că nu a fost supus/ă unor măsuri de investigație pentru acțiuni criminale sau încălcare a conduitei, care să pună în primejdie integritatea fizică sau psihică a copiilor;

Procesul de recrutare: Dosarele vor fi prezentate în format electronic la adresa de email: concurs@cnpac.md, cu mențiunea „Aplicare – Centrul regional Bălți”. Informații adiționale pot fi solicitate la adresa: centrulbarnahus@cnpac.md sau la nr. 078805031.

Evaluarea dosarelor se va realiza în 2 etape:

• la prima etapă, dosarele vor fi analizate sub aspectul corespunderii candidaților cu cerințele enunțate mai sus;
• cea de-a doua etapă, va consta în intervievarea candidaților preselectați. Vor fi contactați doar candidații preselectați pentru interviu.

CNPAC încurajează aplicațiile timpurii și își rezervă dreptul de a desfășura interviuri cu potențialii candidați anterior expirării termenului anunțului de angajare. Rezultatele concursului de angajare vor fi comunicate candidaților preselectați după expirarea termenului de colectare și evaluare a dosarelor.

Termen limită de depunere a dosarelor: 08 septembrie 2023, ora 17:00.

Notă: CNPAC prelucrează datele cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Prin expedierea dosarului, dvs., sunteți de acord că datele dvs. personale vor fi utilizate în procesul de recrutare. Documentele ce conțin date cu caracter personal se vor păstra doar pentru perioada de recrutare

 8 septembrie 2023, Chișinău - Pe 10 septembrie 2023 (11.00-16.00) în Grădina Publică ”Ștefan Cel Mare și Sfânt” Asociația Obștească ”Altruism” organizează Galeria Speranței,  dedicată Zilei mondiale de prevenire a suicidului.  

Scopul acesteia este să aducă un suflu de speranță, încurajare și susținere pentru persoanele, care trec prin momente de criză sau se confruntă cu diferite realități în jurul fenomenului suicidului.

Conceptul acestei Galerii a fost gândit cu drag de către consilierii voluntari ai Liniei Verzi pentru Prevenirea Suicidului www.pentruviata.md, gestionate de către AO ”Altruism”. De la începutul activității, peste 7000 de persoane au beneficiat de Serviciul de susținere emoțională, prestat pe această pagină web.

Persoane interesate sunt invitate să susțină cauza prevenirii suicidului, să reflecteze la conținutul Galeriei, să cunoască despre Serviciul de susținere emoțională și să își confecționeze Brățara Speranței.

Invităm la eveniment publicul larg  și reprezentanții mass-media, sensibili la subiectul sănătății mintale și prevenirii suicidului.

Pentru contact - Liuba Ceban, 069379000 info@pentruviata.md 

Astăzi se împlinesc 5 ani de la acțiunile de reținere și expulzare ilegală a 7 profesori turci. Aceștia au fost expulzați din Republica Moldova în septembrie 2018 și, ulterior, au fost condamnați în Turcia, primind pedepse între 7 și 12 ani de închisoare. Cauzele unor profesori se află în procedură de apel în instanțele turcești, iar alții deja au fost eliberați din detenție. Între timp, se află pe teritoriul Turciei, fiind în imposibilitate de a părăsi țara și de a se reuni cu familiile lor, care domiciliază inclusiv în Republica Moldova.

După condamnarea Republicii Moldova la CtEDO, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a emis patru decizii cu privire la executarea hotărârii Ozdil și alții, prin care le cere autorităților moldovenești să întreprindă mai multe măsuri de ordin individual, dar și general. Reprezentanții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și ai Asociației Promo-LEX au remis Comitetului de Miniștri câteva comunicări pe acest caz.

În cadrul ultimei sesiuni de examinare a cazului (6 – 8 decembrie 2022), Comitetul de Miniștri a salutat decizia autorităților de a desecretiza materialele din cauza penală împotriva fostului șef al SIS, Vasile Botnari, precum și alte 14 documente legate de evenimentele în cauză. Având în vedere că cea mai mare parte a dosarului penal este publică, Comitetul a solicitat să primească o copie a sentinței primei instanțe pronunțate în cadrul procedurii penale împotriva fostului șef al SIS. De asemenea, Comitetul a comunicat că sunt așteptate informațiile privind rezultatul procedurii de apel în acest caz. În plus, autoritățile au fost invitate să informeze Comitetul cu privire la evoluția anchetei penale privind implicarea în evenimente a oricăror alți actori la nivel înalt.

Comitetul a salutat adoptarea modificărilor la Codul administrativ, care ar permite instanțelor naționale să efectueze un control adecvat asupra actelor administrative individuale și normative în situații care implică probleme de securitate națională.  Totodată a reiterat apelul adresat autorităților de a iniția, fără întârziere, reflecția asupra mecanismului existent de supraveghere și de răspundere cu privire la acțiunile și competențele serviciilor secrete.

De asemenea, Comitetul de Miniștri a încurajat din nou autoritățile să ia în considerare necesitatea de a transmite un mesaj clar, de la cel mai înalt nivel politic, cu privire la caracterul absolut inacceptabil și la toleranța zero față de detenția arbitrară și transferurile extralegale. Comitetul a invitat autoritățile să furnizeze informații actualizate cu privire la toate aspectele menționate anterior până la 31 octombrie 2023, cel târziu.

Cauza penală privind expulzarea profesorilor turci continuă în Republica Moldova

La 16 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis plângerea depusă de Galina Tufekci – soția unuia din profesorii turci, anulând o ordonanță din 2020 prin care, în mod ilegal și abuziv, i-a fost retrasă calitatea de parte vătămată și a solicitat Procuraturii mun. Chișinău să remedieze încălcările drepturilor sale într-o cauză penală specifică. Galina Tufekci, în nume propriu și în numele soțului, a atacat această decizie cu recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La moment, cauza se află pe rolul CSJ.

De cealaltă parte, s-a constatat că Procuratura nu efectuează acțiuni de urmărire penală în alte cauze penale legate de „dosarul profesorilor turci”. Modul în care au fost gestionate cauzele penale inițiate din 2018 de către Procuratura Generală, retragerea abuzivă a calității de parte vătămată a soției unuia dintre profesori, secretizarea nejustificată a cauzei penale și scoaterea de sub urmărire penală a altor subiecți au compromis actul de justiție.

Chiar dacă Comitetul de Miniștri a invitat autoritățile moldovenești să își continue eforturile pentru a obține informații de la autoritățile turcești cu privire la situația actuală a reclamanților în Turcia și, în special, cu privire la posibila aplicare a Convenției Consiliului Europei privind transferul persoanelor condamnate (STE nr. 112), Ministerul Justiției a inițiat aceste proceduri doar recent, după ce, deja, unii profesori fuseseră eliberați din detenție.

Nu în ultimul rând, în pofida declarațiilor și promisiunilor făcute de mai mulți exponenți politici, unii dintre aceștia aflându-se acum la guvernare, nu s-a intervenit în niciun fel pentru a ușura situația profesorilor turci aflați în detenție. Pe durata vizitelor unor oficiali din Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova în Turcia, situația profesorilor turci n-a fost măcar adusă în discuție.

Comitetul de Miniștri urmărește atent executarea hotărârii Ozdil și alții v. Republica Moldova. O următoare ședință poate avea loc în decembrie 2023.

Ce trebuie făcut în continuare?

Reieșind din cele expuse, CRJM și Promo-LEX reiterează solicitările adresate Guvernului de a executa măsurile generale și individuale stabilite în cauza Ozdil și alții, după cum urmează:

• Procuratura să investigheze operativ rolul tuturor persoanelor implicate în procesul de expulzare a profesorilor turci;

• În ceea ce privește ancheta și procedura penală împotriva celor responsabili, autoritățile să depună eforturi serioase pentru a stabili adevărul despre ceea ce s-a întâmplat și să investigheze pe deplin, sub un control public adecvat, implicarea posibilă a oricărui actor public de nivel înalt;

• Autoritățile să implementeze eficient modificările legale aprobate în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale din 13 noiembrie 2020;

• Autoritățile să obțină în continuare informații detaliate de la autoritățile turce cu privire la situația actuală a reclamanților în Turcia, și posibilitatea aplicării Convenției Consiliului Europei privind transferul persoanelor condamnate (STE nr. 112);

• Autoritățile să furnizeze informații suplimentare care să permită Comitetului să își formuleze punctul de vedere cu privire la caracterul adecvat al amenzii aplicate ca sancțiune, precum și cu privire la rezultatul procedurii de apel;

• SIS să se asigure că în viitor va fi aplicată toleranța zero în coraport cu detenția arbitrară și transferurile ilegale, iar orice cooperare internațională viitoare, inclusiv cu serviciile secrete străine, este în concordanță cu obligațiile generale ale drepturilor omului în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului;

• Autoritățile să clarifice și să consolideze mecanismul existent de supraveghere și responsabilitate cu privire la acțiunile și competențele serviciilor secrete.

Cinci organizații ale societății civile din Republica Moldova vor beneficia de granturi în valoare de 115 mii de dolari pentru activități de monitorizare a  achiziților publice, realizate de către autorități publice centrale și locale – de nivelul I și II, dar și din anumite domenii de interes public. Contractele privind acordarea granturilor au fost semnate la sfârșitul lunii august, iar implemnetarea proiectelor are loc din 01.09.2023.

Organizațiile au fost selectate ca rezultat al evaluării dosarelor depuse în cadrul rundei a II de subgranturi a concursului de finanțare, lansat în cadrul proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență din SUA. Scopul proiectului este de a sprijini reforma sectorului achizițiilor publice din Republica Moldova, pentru a crește transparența și echitatea procedurilor de achiziție publică, prin abilitatea cetățenilor în sensul responsabilizării instituțiilor relevante.

Organizațiile selectate sunt: Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER); Asociația Presei Independente (API); Transparency International-Moldova (TI-Moldova); Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI și Asociația Obștească „Părinți Solidari”. Propunerile de proiect au fost evaluate în baza unor criterii de evaluare, spre exemplu: relevanță, impact, expertiză și eficiența resurselor bugetate, publicate în Ghidul de finanțare a concursului de granturi.

Organizațiile s-au angajat să monitorizeze achizițiile publice desfășurate de către autoritățile/entitățile contractante (spre exemplu: Direcțiile Generale de Asistență Socială din regiunea de Nord și cele din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale; autoritățile locale din cadrul Programului Național „Satul European”; Primăria municipiului Chișinău, direcții și întreprinderi municipale; achizițiile de valoare mică realizate de către cele cinci Direcții de educație din cadrul Direcției Generale Educație a municipiului Chișinău, etc.

Organizațiile selectate, după ce vor realiza analizele, investigațiile jurnalistice, monitorizările, vor formula și vor transmite recomandări autorităților/entităților contractante, factorilor de decizie, organelor de control/de drept/anticorupție, după caz. La sfârșitul proiectului, organizațiile selectate va elabora și rapoarte de monitorizare.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vice directoare IDIS „Viitorul: „Ne bucurăm că la a două rundă de subgrantare au aplicat mai multe organizații non guvernamentale de pe întreg teritoriul Republicii Moldova (Șoldănești, Bălți, Chișinău, Orhei, Ungheni, Criuleni, Basarabeasca, Cimișlia etc.). A fost dificil să selectăm, doarece toate aplicațiile au fost bune, interesante și au inclus activități de monitorizare pe măsura așteptărilor noastre. Abia așteptăm să conlucrăm productiv cu cele cinci organizații selectate în vederea monitorizării a achizițiilor publice la nivel național, central, local (APL nivelul I și APL nivelul II), sectorial, utilizând o varietate de instrumente, și să avem rezultate și recomandări pentru decidenți în vederea sprijinirii reformei sectorului achizițiilor publice din Republica Moldova, pentru a crește transparența, eficiența și responsabilitatea în utilizarea banilor publici”.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a TI-Moldova: „Domeniul achizițiilor publice a fost și este unul problematic în Republica Moldova. Organizațiile societății civile de câțiva ani, împreună cu jurnaliștii de investigație, încearcă să scoată la suprafață neregulile, abaterile, la care recurg unele autorități publice, dar, totodată, și unii agenți economici, care de multe ori lucrează în tandem cu autoritățile contractante, pentru a recurge la mișmașuri în procesul de achiziții publice. Am decis să aplicăm la acest proiect ca să monitorizăm procedurile de achiziție realizate de către Primăria municipiului Chișinău și întreprinderile municipale. În materialele noastre am dori să vedem dacă sunt situații când unele achiziții publice sunt raportate ca fiind un succes al unui funcționar sau altul, mai ales că suntem într-un an electoral, sunt aproape alegerile locale generale, iar unii candidați și-ar putea atribui banul public pentru a-și lustrui imaginea”.

Maria Covalciuc, directoarea executivă a AGER: „Am aplicat la cea de-a doua rundă de granturi pentru a avea continuitate în activitatea pe care deja am început-o. Ceea ce am urmărit noi în cadrul primului proiect a fost să venim cu recomandări pentru modificarea Legii 74/2020, anume pe sectorul utilităților. La Ministerul Finanțelor există deja acest proiect de lege și urmează pe parcurs să vedem deja documentele aferente care vor apărea și să le ajustăm dacă eventual va apărea necesitatea. Mai este de muncit. Mai există activități la care ar trebui să lucrăm și ne-am propus să revenim, să continuăm în cadrul acestui proiect, în așa fel încât să avem rezultate palpabile”.

Ala Revenco, președinta AO „Părinți Solidari”: „În municipiul Chișinău, volumele de achiziții la nivelul direcțiilor de educație sunt foarte mari, doar pe achiziții de valoare mică sunt mai mult de 10 milioane de lei pe an și să fac mai mult de 100 de achiziții de valoare mică la nivel de fiecare direcție și achizițiile de valoare mică deseori nu au transparența necesară, am vazut cum se divizează achizițiile, se încheie mai multe contracte de valoare mică cu același agent economic, într-o perioadă destul de scurtă de timp și evident că se abuzează de aceste proceduri pentru a favoriza pe cineva. Am monitorizat în cadrul primei runde la general, am depistat această problemă, acum ne este interesant cum va fi respectat noul regulament privind achizițiile de valoare mică, care a fost aprobat, să vedem ce ilegalități putem depista referitoare la desfășurarea achizițiilor de valoare mică și cum putem îmbunătăți acest domeniu”.

Petru Macovei, director executiv API): „Monitorizarea achizițiilor publice este un proces foarte important pentru dezvoltarea democratică a țării și combaterea corupției. Noi am mai avut proiecte de monitorizare a achizițiilor publice, prin care am încercat să coagulăm eforturile jurnaliștilor, activiștilor locali, în monitorizarea, de exemplu, a felului cum are loc îndeplinirea contractelor de achiziții publice în diferite domenii. Acest proiect va fi o continuitate a eforturilor noastre anterioare. Programul Național „Satul European” este o investiție și un efort foarte mare al statului Republica Moldova și al donatorilor. Noi am considerat că este important ca finanțările care se oferă pentru dezvoltarea comunităților noastre să fie transparente. Și procedurile de contractare a prestatorilor de servicii, trebuie să fie și ele transparente. Prin monitorizarea pe care o avem planificată, prin investigațiile care vor fi scrise, prin articolele de promovare a principiului transparenței în activitatea APL-urilor, vom contribui la asta”.

Diana Grosu, președința Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI: „Organizația noastră este foarte dedicată problemelor existente în sectorul achizițiilor publice și al transparenței din nordul Republicii Moldova. Prin activitatea noastră, pe care o desfășurăm, suntem siguri de faptul că participăm la reducerea corupției din domeniul achizițiilor publice, atunci când suntem cu ochii pe banii publici și monitorizăm, astfel, responsabilizăm autoritățile publice. Pe fundalul acestor circumstanțe am aplicat și la rundă a doua. Avem rezultate bune din prima rundă. Vrem să continuăm. Până acum doar municipiul Bălți a fost în vizorul nostru, acum mergem în raioanele din nord”.

Prima rundă de subgranturi a avut loc în perioada aprilie 2022 – iunie 2023, cu implementarea și finanțarea a opt proiecte. Runda a II-a se va implementa în perioada septembrie 2023 – iulie 2024. În perioada desfășurării concursului, au fost organizate două sesiuni de informare, unde a fost prezentat detaliat Ghidul de finanțare, obiectivele programului de granturi și au fost oferite răspunsuri la întrebările participanților. În total, au fost depuse 15 aplicații (3 – Nord; 10 – Centru; 2 - Sud).

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.