„Incluziunea începe de la mine.” Acesta este mesajul campaniei de informare pe care Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) o lansează pe data de 1 martie 2023. Campania își propune să contribuie la diminuarea stereotipurilor existente despre grupurile social-vulnerabile și marginalizate, precum și la îmbunătățirea atitudinii societății față de aceste persoane. La fel, campania este orientată să sporească gradul de înțelegere a noțiunii de incluziune de către cetățeni, sporind astfel șansele pentru o societate mai incluzivă.

Campania se va derula în trei etape, cu diverse activități. In primă fază, CJI va aduce în vizor cinci eroi și eroine care, prin experiența și activitatea lor, sunt astăzi un exemplu de urmat. Aceștia își vor spune povestea în cadrul unor reportaje video. La fel, CJI va realiza o serie de materiale explicative în care va fi abordat conceptul de incluziune pe înțelesul tuturor.

Diverse aspecte ce țin de incluziune și contribuția pe care o poate avea mass-media la o societate mai incluzivă vor fi aduse in discuție în emisiunea „Media Azi”, realizată de CJI, dar și în cadrul mai multor analize publicate pe platforma Mediacritica. Jurnaliști, experți media, apărători ai drepturilor omului vor detalia aspecte ce țin de incluziune și nu numai, însoțite de recomandări valoroase pentru comunitatea media.

Pe parcursul activității sale, CJI a desfășurat mai multe proiecte axate pe o mai bună cunoaștere a drepturilor omului prin intermediul mass-media. „Vrem să asigurăm continuitate acestor inițiative, să încurajăm media să aducă în vizor, în mod profesionist, reprezentanții grupurilor vulnerabile, lucru care ar contribui la o mai bună vizibilitate a acestora și, de ce nu, i-ar îndemna să fie mai activi, să depășească anumite temeri și să-și facă vocea auzită. Așa cum arată studiile, trăim încă într-o societate unde se simte discriminarea, iar denumirea campaniei nu a fost aleasă întâmplător, pentru că incluziunea începe de la fiecare din noi, prin acțiunile și deciziile pe care le luăm în raport cu anumite situații și oamenii cu care interacționăm”, a precizat Nadine Gogu, directoarea CJI.

„Salutăm inițiativa CJI de a lansa o campanie de sensibilizare privind importanța recunoașterii și valorificării potențialului, experiențelor și opiniilor persoanelor din grupurile vulnerabile care se confruntă cu marginalizarea și riscul de sărăcie. Excluderea unor grupuri sociale numeroase, precum cele formate din persoane cu dizabilități, în etate sau de etnie romă, înseamnă încălcarea drepturilor omului, comportă costuri economice și ne afectează pe fiecare. Avem nevoie de angajamentul instituțiilor de a lua măsuri concrete care să asigure accesibilitatea la informație, infrastructură, servicii de sănătate, educație și muncă. Incluziunea socială este esențială în toate programele din Republica Moldova, sprijinite de Elveția, deoarece contribuie la democratizarea, dezvoltarea economică și reziliența țării în fața provocărilor interne și externe”, a spus Natalia Cernat, coordonatoare de proiecte, Biroul de cooperare al Elveției.

Galina Climov, directoarea executivă a Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova, susține că „în societatea în care trăim este loc pentru fiecare”, iar „boala, dizabilitatea, sărăcia, dependențele sau alte vulnerabilități, nu trebuie să reprezinte o barieră sau un motiv de condamnare a unui om la izolare”.

„Legislația din Republica Moldova garantează drepturile grupurilor vulnerabile. Totuși, fiecare dintre noi cunoaște realitatea de zi cu zi. Stereotipurile, miturile, mesajele distorsionate promovate în societate, contribuie la discriminarea persoanelor din grupuri subreprezentate. Această campanie are șansa să umple o serie de goluri, să dezvolte empatie, să construiască poduri către judecăți raționale. Fiecare om merită să fie tratat cu demnitate și respect, indiferent de dizabilitatea cu care se confruntă. A fi diferit este absolut normal. În acest context, vă îndemn să dăm mână cu mână, să fim o forță, să clădim valori, așa ca într-un final, Republica Moldova să fie acasă pentru toți cetățenii. Incluziunea este în puterea fiecăruia, iar această putere se manifestă anume prin capacitatea de a accepta și a-ți iubi aproapele”, consideră Galina Climov.

Campania va avea o durată de 16 luni. Informații despre activitățile campaniei vor fi publicate, cu regularitate, pe pagina CJI –www.cji.md, precum și pe rețele sociale administrate de CJI.

Campania „Incluziunea începe de la mine” este organizată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de CJI în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

În dorința de a ajuta cât mai eficient persoanele refugiate din Ucraina, echipa AO Institutum Virtutes Civilis, alături de colegii din cadrul Consiliului Danez pentru Refugiați (DRC) au colectat recent informații despre necesitățile familiilor cazate în Centrele temporare de plasament din Cojușna (Strășeni) și Costești (Ialoveni). 

Prin asemenea activități ne dorim ca sprijinul pe care îl oferim să fie țintit și potrivit nevoilor și așteptărilor, explică managera proiectului „Consolidarea efortului Moldovei de a acționa în contextul crizei refugiaților”, Gabriela Iordan.

„Este o adaptare firească a modului în care sunt oferite ajutoarele. În primele săptămâni și luni ale războiului, organizațiile ce s-au implicat activ în susținerea familiilor refugiate au făcut-o direct, oferind ajutor de primă necesitate: hrană, produse igienice, haine etc. Nevoile persoanelor refugiate se schimbă însă de la o zi la alta. În prezent, cei mai mulți au nevoie de servicii ce i-ar ajuta să se angajeze în câmpul muncii, să-și integreze copiii la grădiniță sau școală, să beneficieze de servicii medicale”, spune managera de proiect din cadrul AO „Institutum Virtutes Civilis””.

Recent, bunăoară, echipa AO „Institutum Virtutes Civilis”, alături de partenerii din cadrul DRC, au vizitat-o pe Xiușa, o adolescentă cazată la Centrul pentru Refugiați din s. Cojușna, raionul Strășeni. Cu sprijinul celor două organizații, Xiușa a beneficiat de o intervenție chirurgicală la șold, iar în prezent trece un curs de reabilitare. La intrarea în camera ei este afișat un calendar mare, iar ziua de trei martie este încercuită cu roșu. Am întrebat-o pe Tatiana M., mama fetiței, ce așteaptă pe 3 martie? E ziua când medicii i-au promis micuței că o vor lăsa să pășească independent pe ambele picioare, explică femeia:

„Niciodată nu mi-am putut imagina că vom avea parte de atâta sprijin printre străini. Angajații centrului ne-au oferit tot ajutorul de care am avut nevoie. Am primit inclusiv asistență medicală, ne-a fost facilitată intervenția pentru Xiușa”.

Tatiana M. are puțin peste 30 de ani și e originară din Odessa, Ucraina. Din cauza războiului din țara sa a fost nevoită să se refugieze, împreună cu cei trei copii ai săi - Xiușa, Dima și Nikita, în Republica Moldova. În prezent este cazată la Centrul pentru refugiați din satul Cojușna.

AO „Institutum Virtutes Civilis”, alături de Consiliul Danez pentru Refugiați sprijină constant familiile refugiate în localități din raioanele Strășeni și Ialoveni. Au fost alese aceste două raioane pentru că, în martie 2022, reprezentau raioanele cu cel mai mare număr de persoane refugiate din Ucraina, găzduite de cetățeni și administrația publică locală de aici.

Pe parcursul anului trecut, peste 2400 de persoane refugiate, cazate în cele două raioane, au fost asigurate cu necesități de bază pentru a le facilita șederea în Republica Moldova. Asistența a fost oferită celor mai vulnerabile categorii de refugiați: persoane cu nevoi speciale, vârstnici, mame cu copii și persoane ale căror viață era în pericol din cauza problemelor de sănătate. Peste 200 de copii au fost asigurați cu îmbrăcăminte pentru sezonul rece al anului (paltoane, scurte, căciuli, fulare, încălțăminte, mănuși, veste, etc). Echipa AO IVC a contactat fiecare familie în parte pentru a afla care sunt cerințele exacte ale copiilor. Prin urmare, ajutorul a fost țintit și în baza necesităților declarate ale familiilor. De asemenea, voluntarii „Platformei Moldova pentru pace”, care activează în depozitele în care se colectează și distribuie pachete cu ajutoare pentru persoanele refugiate din toată țara, au beneficiat zilnic de prânzuri calde.

Acum un an, milioane de oameni din Ucraina au fost forțați să-și părăsească casele, familia, țara și întreaga viață pe care o aveau. Cu câteva lucruri ticsite în buzunare, printre lacrimi și neputință, au pornit să-și caute siguranță și un fir de viață pe alte meleaguri străine. 

Pe 24 februarie 2022, Moldova, total nepregătită, s-a trezit, la hotar, cu o criză de neimaginat. Oameni peste oameni, copii mici și mari, femei plânse și derutate, bătrâni necăjiți, speriați, flămânzi și înghețați. Începea un an de război în țara lor și un an de criză majoră și lecții umane pentru noi. 

Din primele zile ale războiului din Ucraina, Fundația Regina Pacis, de rând cu alte inițiative sociale, și-a mobilizat toate eforturile pentru a oferi un răspuns urgent și imediat persoanelor fugite din calea bombardamentelor. Fără nicio experiență în găzduirea refugiaților, fiecare zi devenea o adevărată provocare pentru întreaga echipă în a face față fluxului de oameni aflați în căutarea necesităților vitale – mese calde, adăpost peste noapte, transport, îmbrăcăminte. 

Primele ajutoare concrete oferite refugiaților au fost serviciile de cazare, iar Centrul Social al Fundației Regina Pacis din comuna Vărvăreuca, raionul Florești, a fost printre primele case din Nordul Moldovei care și-a deschis ușile pentru oamenii Ucrainei. 

„Anul acesta a fost unul complicat pentru fiecare persoană în parte, dar și pentru noi, ca organizație. Am învățat cum e să oferi un răspuns prompt miilor de oameni fugiți din calea războiului. Am găzduit și întâlnit mii de oameni, poveștile cărora ne-au marcat pe viață. Cu sprijinul partenerilor, Regina Pacis a creat cinci centre de plasament temporar în cadrul cărora a găzduit peste 1000 de refugiați ucraineni, asigurându-i cu alimente, produse de igienă personală, medicamente, vestimentație și alte obiecte de primă necesitate”, explică Ilie Zabica, directorul Fundației Regina Pacis.

Din martie 2022, Fundația s-a implicat activ în acordarea ajutorului umanitar atât în Chișinău, cât și în alte localități raionale. Doar în primele 6 luni de la începerea războiului, peste 8.000 de refugiați ucraineni și resortisanți ai țărilor terțe, au primit mese calde, în jur de 45 000 de pachete cu alimente și produse igienice, circa 600 de kituri medicale pentru adulți și copii, precum și servicii de integrare socială. Astfel, Fundația Regina Pacis a devenit un sprijin constant în viaţa a mii de refugiați care au trecut graniţa spre Moldova.

Nevoile copiilor au fost prioritare în toate intervențiile de ajutor umanitar acordate pe parcursul întregului an. Astfel, mamele cu copii au beneficiat de o atenție sporită. Au primit produse necesare îngrijirii copiilor, în funcţie de nevoile stringente, corespunzătoare vârstei și stării de sănătate, rechizite școlare și echipamente necesare pentru a face posibilă legătura elevilor cu procesul educațional din Ucraina. Vara, copiii au avut posibilitate să participe la tabere și activități distractive, alături de copiii din localitatea Vărvăreuca și copiii care locuiesc temporar în Centrul de Plasament al Fundației Regina Pacis.

În vederea susținerii emoționale ale părinților, în special încurajarea mamelor să facă față stresului și să acorde mai multă atenție comportamentelor copiilor lor, în perioada iunie-septembrie, au fost organizate 15 ateliere de parenting pozitiv, la care au participat 72 de persoane. 

Pe lângă toată asistența socială, cot la cot cu voluntarii, au muncit și psihologii Fundației Regina Pacis care au oferit sprijin psihologic atât copiilor, cât și părinților. Chiar și la un an distanță de primele sirene, fricile și traumele oamenilor rămași, în prezent, fără țară, sunt extrem de îngrijorătoare. Pierderea oamenilor dragi, despărțirea îndelungată de familie și distrugerea locuințelor în țara natală sunt situații printre cele mai greu de suportat, care au lăsat urme adânci.

„La scurt timp după găzduirea primilor refugiați, am înțeles că necesitățile oamenilor din Ucraina depășesc, de fapt, nevoile primare. Aceștia au nevoie de sprijinul nostru pentru a se integra în comunitate. Astfel, activitățile noastre s-au adaptat în funcţie de situaţia şi nevoile refugiaţilor, iar la finele anului trecut, cu suportul partenerilor externi, am creat Centrul Comunitar de Asistență a Refugiaților” menționează Cristina Varzari, coordonatoare de programe din cadrul Fundației Regina Pacis.

În cadrul Centrului, Fundația oferă persoanelor venite din Ucraina, dar și localnicilor aflați în condiții grele de viață, protecție socială şi asistenţă personalizată, servicii de cazare, suport informațional, consultație medicală și consiliere psihologică, ajutor umanitar, cursuri de limba română, orientare către cursurile de formare profesională, dar și suport în identificarea unui loc de muncă. Echipa comunitară este formată din: asistent social, asistent medical, psiholog, mediator cultural și alți voluntari implicați în activitatea centrului. Doar în primele trei luni de activitate, echipa de asistență comunitară, a asistat peste 700 de beneficiari, iar serviciile sunt solicitate în creștere continuă. 

De la începutul războiului din Ucraina, potrivit datelor Poliției de Frontieră, circa un milion de cetățeni ucraineni au intrat în Republica Moldova. Fiind una dintre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a găzduit cea mai mare proporție de refugiați pe cap de locuitor în prima lună a războiului. În prezent, în Republica Moldova au mai rămas peste 100.000 de refugiați.

Contribuţiile pentru susținerea activităților destinate refugiaților din Ucraina pot fi realizate de donatori, companii şi alţi finanţatori care vor să participe la acest efort de solidaritate umană, prin donații sau sponsorizări în contul Fundației Regina Pacis: 

Rechizite bancare:
B.C. “VICTORIABANK” SA
Fil. 11, Chişinău
C/B: VICBMD2X883
IBAN: MD14VI222400011100577MDL
IBAN MD84VI000222401711100577 (EURO)
Cod Fiscal 1015620000999

În cea mai recentă ediție a podcast-ului „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Anastasia Taburceanu, expertă în comunicare și fostă Purtătoare de cuvând în Guvernul Gavrilița, despre provocările comunicării pe timp de criză, lansarea noii agenții de comunicare Grai și cum putem îmbunătăți comunicarea și transparența instituțiilor publice.

Anastasia Taburceanu a discutat despre rolul său de purtătoare de cuvânt în Guvernul Gavrilița și provocările pe care le-a întâmpinat pe timp de criză. De asemenea, au fost abordate subiecte precum știrile false pe Telegram, canalul Prima Sursă și cum putem recunoaște un bun comunicator. Anastasia Taburceanu a discutat despre cum procesele de comunicare pot fi automatizate și digitalizate pentru a îmbunătăți transparența și comunicarea în instituțiile publice din Moldova și a vorbit despre lansarea propriei agenții de comunicare Grai.

Podcastul Mai Departe este dezvoltat de Rockit Moldova si este sprijinit de Western NIS Enterprise Fund, care susține inițiative care promovează reformele în Ucraina și Moldova și proiecte de transformare