Vineri, 19 mai, în orașul Galați, România, a avut loc o nouă ședință de consolidare a mecanismelor de funcționare a clusterului turistic Cahul-Reni-Galați, crearea căruia are ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre. În cadrul ședinței, au fost desemnate trei persoane, reprezentante ale celor trei regiuni, responsabile de buna funcționare a clusterului, care va fi o asociație, cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din Cahul, Galați și Reni și nu numai.

Clusterul este creat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre” (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), BSB 817. Pana la moment, în cadrul celor trei ședințe de la Cahul, Reni și Galați, s-a discutat despre faptul cum ar trebui să funcționeze clusterul și totodată au fost examinate eventualele mecanisme care ar trebui implementate pentru ca clusterul turistic transfrontalier Cahul-Reni-Galați să poată fi înregistrat ca entitate juridică în Republica Moldova, România și Ucraina și să-și crească potențialul necesar pentru ca să funcționeze eficient.

În cadrul unui Forum transfrontalier, care va avea loc la 2 iunie, 2023, la Cahul, se vor examina: modalitățile de înregistrare juridică a clusterului turistic transfrontalier Cahul-Galați-Reni, memorandumul de cooperare între viitoarele entități juridice ale clusterului din cele trei țări și acordul de cooperare cu actorii externi.

La activitatea de la Galați au participat experții proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale și prestatori de servicii turistice din cele trei regiuni. Participanții au fost informați despre dezvoltarea clusterului ca un prim pas în crearea pieții comune unice a serviciilor; despre mecanismele practice privind implementarea programului comun de dezvoltare a clusterului turistic Cahul-Reni-Galați din perspectiva valorificării potențialului turistic transfrontalier și din perspectiva dezvoltării infrastructurii turistice transfrontaliere.

Afanasie Prepeliță, expert în marketing turistic al proiectului, a spus că potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice si cultural–istorice, care se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea turiștilor. În opinia sa, turismul transfrontalier este un tip de activitate turistică, care se bazează pe dezvoltarea infrastructurii turistice și organizarea de trasee turistice în teritoriul transfrontalier, precum și în imediata apropiere. „Potențialul natural al regiunii poate fi valorificat prin turism verde, ecoturism, turism rural, turismul de recreere, turism acvatic, turism de aventură, turism sportiv, turism cultural”, a declarat expertul.

Lucia Căpățînă, expertul în turism al proiectului, a menționat că dezvoltarea clusterului urmărește stimularea îmbunătăţirii infrastructurii turistice transfrontaliere și a infrastructurii tehnico-edilitare. Infrastructura turistică transfrontalieră ar fi despre construcţiile necesare unei zone turistice pentru primirea şi deservirea turiştilor, precum: structuri de cazare; de alimentaţie; de agrement şi de tratament; de prestare a serviciilor de transport; de organizare a congreselor şi conferinţelor; cu destinaţie sportivă; birouri de informare turistică; centre de confecţionare/comercializare a articolelor de artizanat; parcări etc. Iar infrastructura tehnico-edilitară ar fi despre sisteme de utilități publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilități publice, cum ar fi: rețele subterane și supraterane de alimentare cu apă; de canalizare; de termoficare; de alimentare cu energie electrică etc.

„Infrastructura verde este de cele mai multe ori o investiție bună pentru natură, economie și piața de muncă. Societatea modernă are nevoie de soluții care presupun lucrul cu natura, nu împotriva ei, atunci când acestea sunt relevante din punct de vedere economic și de mediu”, a declarat Lucia Căpățînă.

Veaceslav Ioniță, expertul proiectului în dezvoltarea afacerilor, a vorbit despre dezvoltarea clusterului turistic Cahul-Reni-Galați ca un prim pas în crearea pieții comune unice a serviciilor. În opinia sa, procesul de concentrare, atât pe orizontală cât şi pe verticală, a clusterelor, duce la obţinerea unor avantaje competitive importante, cum ar fi: logistica, promovarea destinației turistice, crearea de mărci noi etc. De asemenea, a declarat că sinergia și cooperarea în cadrul clusterului poate permite implementarea celor mai inovative instrumente, cum ar fi: introducerea de noi produse și/sau servicii; introducerea noilor metode de activitate; deschiderea de noi piețe atât la nivelul regiunii, cât și în afara ei; utilizarea noilor surse și forme de aprovizionare; obținerea condițiilor și prețurilor preferențiale la produse și servicii pentru membrii clusterului; dar și restructurarea industriei prin aplicarea modelelor de competitivitate.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora  materiale promoționale și va dezvolta rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre. Totodată, va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

În cadrul proiectului, a fost realizat un ghid pentru prestatorii de servicii turistice privind dezvoltarea afacerilor în domeniul turismului verde. A fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, dar și o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în regiune. Au fost organizate șase instruiri și două vizite de studiu în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. A fost organizat un festival la Cahul și urmează unul la Galați, privind promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale. De asemenea, au fost realizate 22 de podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat și un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România). Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina. Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Un nou episod al podcastului “Mai Departe” cu Artur Gurău este acum disponibil, avându-l ca invitat pe Dumitru Țîra, fondator al grupului de presă Realitatea. Sunt abordate o serie de teme cruciale privind starea presei și implicarea societății civile în contextul integrării europene a Moldovei.

Episodul aduce în prim plan discuții despre cariera multifacetică a lui Dumitru Țîra, fondarea Publika TV, nevoia de revoluție în presa moldovenească și ascensiunea conținutului online. Se discută în detaliu beneficiile statutului de membru COR pentru Realitatea, precum și impactul MediaCOR asupra evoluției presei locale.

În lumina Summitului Comunității Politice Europene ce urmează să aibă loc la Bulboaca pe 1 iunie, se analizează oportunitățile pe care acesta le aduce Moldovei și influența pe care o poate avea asupra negocierilor pentru aderarea la UE.

Dincolo de aspectele legate de presă și politica europeană, episodul aduce în discuție implicarea cetățenilor în desfășurarea summitului și importanța spiritului de comunitate.

Într-o eră în care mass-media joacă un rol esențial în formarea opiniilor și în promovarea dialogului, acest episod al podcastului Mai Departe oferă perspective valoroase despre direcțiile pe care Moldova ar trebui să le urmeze pentru a se integra mai bine în contextul european.

Vă invităm să ascultați acest episod și să vă alăturați conversației.

Podcastul Mai Departe este dezvoltat de Rockit Moldova si este sprijinit de Western NIS Enterprise Fund, care susține proiecte de transformare și inițiative care promovează reformele în Ucraina și Moldova.

Șase persoane cu dizabilități mintale și psiho-sociale din raionul Fălești vor fi încadrate în serviciul social Casă Comunitară, creat de Asociația Părinților Persoanelor cu Dizabilități „Eternitate” în parteneriat cu Consiliul Raional Fălești, cu suportul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Casa Comunitară este o locuință obișnuită, amenajată și dotată cu toate cele necesare, iar persoanele care trăiesc în ea sunt asistate de profesioniști pentru ca să-și dobândească abilități de viață independentă. Un astfel de serviciu este o soluție pentru evitarea plasării acestor persoane în instituții rezidențiale.

Din resursele proiectului, care a avut un buget total de 60 000 de euro, Asociația „Eternitate” a procurat o locuință, a mobilat-o și amenajat-o conform nevoilor beneficiarilor, a dotat-o cu electrocasnice, a angajat și instruit specialiștii care vor lucra în cadrul serviciului.

„Persoanele cu dizabilități mintale și psiho-sociale din serviciul Casă Comunitară au nevoie de îngrijire și suport continuu, pentru a-și dezvolta potențialul și abilitățile de trai independent. Locuind aici, ele pot participa la viața comunității, deoarece au acces la serviciile publice, școală, centru medical, casă de cultură, iar de sărbători pot primi oaspeți. Oamenii din sat le cunosc, le pot vizita, pot merge împreună în excursii. Astfel se evită izolarea, iar calitatea vieții lor este îmbunătățită”, a declarat, la conferința de lansare a serviciului, Ludmila Jalbă, președintă a Asociației „Eternitate”.

Pentru anul 2024, Consiliul Raional Fălești a prevăzut în buget o finanțare completă a acestui serviciu, de 900 de mii de lei, ceea ce îi va asigura durabilitatea: „Ne-am propus să dezvoltăm un serviciu pentru persoane cu dizabilități psiho-sociale reieșind din nevoile din raion. Dacă știm că avem persoane din raionul Fălești plasate în vreo instituție rezidențială undeva în țară, noi avem obligația să-i aducem acasă. De asemenea, dacă știm că există persoane care riscă să rămână fără suportul rudelor și persoanelor apropiate, noi trebuie să avem grijă să prevenim instituționalizarea și să le oferim servicii la noi acasă”, a spus Emilia Ciobanu, șefa Direcției Asistență Socială Protecția Familiei și Copilului Fălești.

Victoria Neaga, manageră de proiecte la Delegația Uniunii Europene la Chișinău, și Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova, au menționat că succesul unor asemenea proiecte este asigurat de deschiderea și profesionalismul administrațiilor locale. „Avem servicii bune dezvoltate la nivel local doar în cazurile în care avem o cooperare bună cu autoritățile locale”, a spus Victoria Neaga.

„Ne place să spunem în ultimul timp că Republica Moldova este parte a familiei europene, iar această afirmație se materializează anume prin astfel de proiecte. Casa Comunitară inaugurată la Fălești este unul dintre cele 40 de servicii sociale create în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu IP Keystone Moldova și Institutum Virtutes Civilis. Fundația Soros Moldova este onorată să fie parte a acestui consorțiu care dezvoltă servicii în toată țara. Ele îmbunătățesc viața mai multor categorii de oameni – copii, persoane în etate, persoane cu dizabilități”, a spus Petru Culeac.

Asociația „Eternitate” a fost creată în anul 2016 și a dezvoltat până în prezent, în parteneriat cu autoritățile locale și organizații donatoare, mai multe servicii sociale.

Persoană de contact: Ludmila Jalbă, tel. 062187830, email: info@eternitate.md

Atunci când vorbim despre verificarea faptelor, în contextul tendințelor de dezinformare, este important să începem prin a verifica cine este emițătorul de informații, pentru că avem fenomenul dezinformării la general, dar avem și unele cazuri de propagare a unor fapte neadecvate sau a unor informații parțial veridice. În toate cazurile trebuie să pornim de la a verifica cine a transmis aceste mesaje”, a spus Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, jurnalistă de investigație, în cadrul sesiunilor 7, 8 și 9 ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri și joi, 17 și 18 mai.

Alina Radu a explicat în cadrul sesiunilor ce este verificarea faptelor și cum funcționează, dar și care sunt tehnicile de combatere a dezinformării și a prezentat instrumentele disponibile în acest sens. „Tot ce primim noi sub formă de informații este ca o capsulă. Fie că este vorba de îndemnuri politice, informații despre produse alimentare, medicamente, servicii etc. Toate sunt o capsulă, și cineva vrea să ne facă să credem că această capsulă ne face bine, dar noi trebuie totuși să verificăm ce conține în interior această capsulă și dacă într-adevăr ne poate face bine”, a explicat Alina Radu participanților esența procesului de verificare a faptelor.

Potrivit Alinei Radu, atunci când îți dorești să știi ce este cu o televiziune, un ziar, o revistă, un portal, o pagină web, trebuie să verifici cui aparține, inclusiv cu ajutorul paginii web https://nic.md/ro/whois/. Despre un ziar îți dai seama ce credibilitate are dacă are un spațiu dedicat informațiilor de bază: cine face ziarul, tipografia unde se tipărește, în câte exemplare apare, cine sunt reporterii, directorii, contactele etc.. „Dacă ai niște nume ale reporterilor, redactorilor șefi, îți poți da seama ce cultură și ce identitate are acest ziar și poți înțelege mai lesne care sunt riscurile și problemele care pot veni de la acest ziar. Din păcate aceste ziare pe internet nu sunt obligate să aibă un astfel de spațiu informativ și asta complică munca de verificare și de monitorizare”, a declarat Alina Radu.

Jurnalista de investigație susține că uneori, unii oameni, care nu sunt rău intenționați, dau like, share la unele informații ne știind despre ce este vorba și cred în aceste informații. „Pe paginile web se întâmplă tot felul distorsiuni și omisiuni de informații. Sunt pagini web unde la prima vizualizare arată că totul este frumos, dar unele informații importante lipsesc din context. Este creată o falsă impresie despre o persoană, că ar fi una ideală, dar fiind omise unele informații importante, de fapt nu se spune tot despre acea persoană. Este problema mass-mediei că prezintă selectiv o personalitate sau o persoană publică”, a spus jurnalista.

Vorbind despre tehnicile de combatere a dezinformării și instrumentele disponibile, Alina Radu a menționat în primul rând jurnaliști și grupurile de investigație, inclusiv organizațiile care analizează falsurile. Mai este vorba și de instituțiile statului, editorialele explicative ale specialiștilor etc..

„Rolul gândirii critice și valoarea alfabetizării media sunt incontestabile pentru mine. Suntem ceea ce consumăm. Sesiunea dată nu doar amintește despre pericolul dezinformării, dar oferă tehnici, metode și instrumente viabile pentru combaterea fenomenului. Este important că s-a vorbit despre verificarea faptelor, prin prisma verificării emițătorilor informațiilor false, a surselor false, tipuri de informații false, atât în contextul Republicii Moldova, cât și pe mapamond. De asemenea, un impact aparte îl are partea practică a sesiunilor, studiile de caz ancorând teoriile și concluziile specialiștilor în realități”, spune Mariana Ionel, participantă a programului.

„Dezinformarea generează aspecte negative în societate. Sesiuniele susținute de către Alina Radu pentru mine au fost binevenite, deoarece au fost prezentate exemple, studii de caz concrete, pe care am avut posibilitatea de a le analiza din alte aspecte, punându-se accentul pe detalii, pe care uneori nu le observăm în mod firesc. Acest lucru consider că mă ajută la informarea corectă și găsirea unor soluții echilibrate, referitoare la diverse evenimente expuse în spațiul public”, susține Lilia Ghenea, de asemenea participantă la program.

„Noi suntem prezenți mai mult în mediul online și mai puțin citim ziare, în special tinerii. De aceea, informația prezentată la aceste sesiuni a fost foarte utilă pentru mine, care sunt specialist în relații cu publicul, sunt pezentă frecvent în mediul online, observ toate știrile care apar, de aceea este important pentru mine să fac diferență dintre o știre care este falsă și una care este adevărată”, afirmă Sabina Rotaru, și ea participantă a programului.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .