Știri sociale

Ziua de 8 aprilie, marcată anual ca Ziua Internațională a Romilor, este un moment de recunoaștere și celebrare a identității, culturii, istoriei și drepturilor persoanelor rome din întreaga lume, dar și un prilej pentru a evalua eficiența politicilor de incluziune adoptate în ultimii ani.

În acest context, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează o notă analitică care scoate în evidență inegalitățile persistente structurale profunde cu care populația romă se confruntă în Republica Moldova, accentuând necesitatea unor intervenții urgente în educație, sănătate și pe piața muncii.

În Republica Moldova, situația este complicată încă de la nivelul datelor de bază. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024, populația de etnie romă constituie circa 0,4% (9,3 mii) din totalul populației. Cu toate acestea, alte surse și cercetări sugerează valori considerabil mai mari, ceea ce indică limite importante ale datelor oficiale. Această diferență nu ține doar de metodologie, ci reflectă și reticența unei părți a populației de a se autoidentifica ca fiind de etnie romă, pe fondul stigmatizării persistente.

Nota analitică „Incluziunea care întârzie” evidențiază discrepanțe critice care subminează calitatea vieții pentru mii de cetățeni romi din Republica Moldova.

• Discrepanțele se văd încă de la nivelul de bază. Doar 1,3% dintre persoanele de etnie romă au absolvit studii superioare.
• Vulnerabilitatea economică este o realitate zilnică. În 2025, 75% dintre romi au declarat că o cheltuială neprevăzută de doar 230 lei pentru medicamente le-ar cauza dificultăți majore, iar 36% nu ar avea deloc acești bani.
• Peste 50% dintre persoanele de etnie romă nu au accesat servicii medicale în situații urgente, motivul principal fiind lipsa resurselor financiare pentru transport și consultații.
• Există decalaje majore în accesul la utilități. Doar 37,5% dintre gospodăriile rome sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, față de 72% în rândul populației non-rome.
• Nivelul de prejudecată rămâne ridicat. 53,7% din populația generală nu ar accepta o persoană romă ca membru al familiei, iar 41,6% nu ar accepta-o ca prieten.
• Nivelul de participare în viața publică este, la fel, foarte scăzut, ajungând la doar 7,2%.

Recomandări pentru decidenți

Pentru a trece de la strategii pe hârtie la rezultate palpabile, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare propune un set de măsuri concrete:

1. Acordarea de reduceri la impozitul pe venit sau scutiri parțiale de contribuții sociale pentru companiile care angajează persoane din comunitatea romă.
2. Crearea unor programe specifice de alfabetizare, competențe digitale și antreprenoriat.
3. Simplificarea cadrului legal și scutirea de taxe pentru înregistrarea locuințelor, oferind astfel stabilitate juridică și acces la servicii publice.
4. Introducerea „cotelor de incluziune” în Codul Electoral pentru a asigura prezența minorităților în structurile decizionale.
5. Codului Contravențional pentru a sancționa discursul de ură și în afara campaniilor electorale.
6. Revizuirea salariilor și extinderea rețelei de mediatori, piloni esențiali în medierea relației dintre cetățeni și stat.

„Inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se reproduc în timp. Republica Moldova trebuie să prioritizeze colectarea datelor corecte și să finanțeze adecvat programele de incluziune pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă,” declară autoara notei analiticie, Natalia Covrig, directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

______________________

Această publicație este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de UE și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu CPD, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol.