Știri sociale

Republica Moldova nu a fost ocolită de criza pandemică COVID-19. Consecințele sunt resimțite nu doar în sectorul de sănătate. Criza deja are un impact negativ asupra situației social-economice din țară. Uniunea Europeană, alături de alți partenerii de dezvoltare, vine cu un pachet de asistență de urgență oferit atât la nivelul Comisiei Europene, cât și al statelor membre UE. Cu toate acestea, pe fundalul unor relații și așa dificile dintre Chișinău și Bruxelles, s-au întețit mesajele contradictorii din partea unor demnitari moldoveni. Se încearcă diminuarea importanței suportului UE oferit Republicii Moldova, în antiteză cu cel oferit de Rusia și China.

Acestea sunt unele din principalele constatări a notei analitice, elaborate de Iulian Groza, Director Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care vine să ofere un punct de vedere despre cadrul de asistență al UE - principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova, precum și suportul identificat de Comisia Europeană pentru gestionarea crizei pandemice COVID-19 și a consecințelor socioeconomice.

Potrivit autorului, Comisia Europeană a identificat și reorientat peste 87 milioane EUR pentru necesitățile imediate ale Republicii Moldova și gestionarea consecințelor COVID-19. Până în vara anului viitor vor fi disponibile 100 milioane EUR din asistența macrofinanciară de urgență Omnibus, adițional la celelalte 70 milioane EUR din cadrul asociației macro-financiare agreate în  noiembrie 2017, care mai pot fi valorificate în anumite condiții. Republica Moldova, de asemenea, va putea beneficia și din cele 963 milioane EUR, fonduri UE alocate în comun cu BEI și BERD pentru toate țările Parteneriatului Estic.

Mai mult, acest cadru de suport este completat de asistența de urgență din partea statelor membre al UE și non-UE, oferită prin intermediul Mecanismului european de protecție civilă sau direct la nivel bilateral. Un exemplu recent este decizia Guvernul României a de alocare a 3.5 milioane EUR în calitate de ajutor umanitar pentru Republicii Moldova.

„Iată și răspunsul la întrebarea ironică a Președintelui Igor Dodon, pasată de un oarecare „Petrică Cercel” în cadrul unei ediții recente a vlog-ului săptămânal - Unde-s banii? Este regretabil că Președintele apelează la practici de „trolling” nediplomatic și provocator la adresa Uniunii Europene, atunci când ar trebui de fapt să ceară Guvernului și Parlamentului să pună în aplicare reforme sistemice pentru a consolida statul de drept, întări instituțiile democratice și a dezvolta economia. Toate acestea, inclusiv pentru a valorifica până în vara anului viitor toate cele 170 milioane EUR din asistență macrofinanciară UE”, notează Iulian Groza.

În rezultatul analizei, autorul vine cu șase recomandări-chei adresate autoritățile moldovenești și instituțiile UE pentru ca republica Moldova să poată valorifica plenar asistența UE:

1. Guvernul și Parlamentul să întreprindă acțiunile necesare pentru finalizarea condițiilor și cerințelor generale pentru accesarea celei de-a 2-a tranșe de 30 milioane EUR prevăzută de asistența macrofinanciară curentă.
2. Guvernul și Parlamentul să reconfirme angajamentul politic și să întreprindă acțiunile necesare pentru realizarea tuturor condițiilor rămase pentru accesarea celor 40 milioane EUR din cea de-a 3-a tranșă AMF 2017, chiar dacă riscă să nu le valorifice până la sfârșitul lunii iunie 2020.
3. Ministerul Finanțelor în calitate de coordonator al asistenței externe în comun cu Delegația UE în Republica Moldova să urgenteze prioritizarea necesităților și alocărilor exacte pe domenii de intervenție pentru valorificarea celor peste 87 milioane EUR din fondurile relocate de Comisia Europeană.
4. Președintele Republicii Moldova să renunțe la retorica provocatoare la adresa UE, precum și la acțiunile care atacă funcționarea instituțiilor democratice și statul de drept în Republica Moldova. Această abordare complică și mai mult condițiile de valorificare plenară a suportul UE.
5. Instituțiile UE să examineze opțiunile optime pentru ca Republica Moldova să aibă posibilitatea de a accesa în continuare cele 40 milioane EUR nevalorificate, în procesul de negociere și aprobare a noului program de 100 milioane EUR.
6. Noul Memorandum de înțelegere cu UE urmează să prevadă condițiile tehnice financiar-economice, precum și cele care vizează în special funcționarea instituțiilor democratice, consolidarea statului de drept, reformă justiției și reforma administrației publice locale. În context, având în vedere că anul 2020 este un an electoral, organizarea alegerilor prezidențiale libere și corecte, recunoscute univoc de observatorii naționali și internaționali, trebuie să se regăsească printre precondițiile principale pentru accesarea celei de-a 2-a tranșe de 50 milioane EUR.

Pentru mai multe detalii consultați analiza aici.

Analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.