Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, organizații neguvernamentale, reprezentanți mass media s-a întrunit vineri, 18 octombrie, 2024, în a patra ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a prezentat în deschiderea ședinței varianta rusă a Ghidului privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, o traducere a Ghidului în limba română, ambele având menirea de a ajuta publicul să identifice mai rapid și mai ușor știrile false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”. „Participanții la una dintre ședințele anterioare ale Platformei au solicitat ca Ghidul care este în limba română să fie tradus și în limba rusă. În opinia lor, grupul care este astăzi mai mult predispus la dezinformare, cu părere de rău, este reprezentat de către vorbitorii de limba rusă, care nu cunosc limba română și sunt mai slab informați”, a declarat Carolina Ungureanu.

Carolina Ungureanu și-a exprimat speranța că IDIS „Viitorul” a contribuit prin intermediul Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media la creșterea unei generații, dar și a capacităților unor jurnaliști de investigații. Spre exemplu Măriuța Nistor este absolventa programului de instruire, apoi a fost implicată în elaborarea unui articol, care a fost prezentat în cadrul unei sedinte a Platformei  de discuții privind combaterea dezinformării, lansată la inițiativa IDIS „Viitorul”. Recent, pe 11 octombrie 2024, a fost publicată investigația Măriuței Nistor, care doar pe YouTube are 298 de mii de vizualizări, 2447 de comentarii și foarte multe distribuiri.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, crede că una dintre erorile pe care le face astăzi societatea civilă din Republica Moldova este că realizează analize, studii și rapoarte, exclusiv în limbile română și engleză și mai puțin în limba rusă. „În ultima perioadă, în limba rusă nu prea sunt scrise studii și rapoarte. Nu prea sunt comunicatori, nu prea sunt oameni care să ducă opiniile noastre în fața vorbitorilor de limba rusă. O să fie nevoie de eforturi colosale ca să nu pierdem acești oameni, care ajung în fluxul acesta al propagandei ruse”, a spus Liubomir Chiriac.

Ruslan Graur a analizat care este impactul dezinformării pe TikTok asupra percepțiilor politice ale tinerilor din Republica Moldova. În opinia sa, TikTok a devenit o mașinărie de diseminare a falsurilor și de sperietori, iar ținta pare să fie anume generația tânără. „Multe informații false sunt distribuite zilnic pe canalele de pe TikTok. Numărul lor este în creștere, la fel și numărul de utilizatori din Republica Moldova. Politicienii moldoveni au migrat pe această platformă, unde au zeci de mii de urmăritori, alții pur și simplu investesc bani în crearea de conturi false sau chiar plătesc influenceri pentru a-și distribui mesajele politice. Cele 20 de conturi monitorizate sunt urmărite în total de cca. 420 000 de urmăritori”, a menționat Ruslan Graur.

Silviu Plopa a încercat să afle dacă există sau nu manipulare în ceea ce privește direcția externă de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Potrivit lui, Republica Moldova se confruntă, și în prezent, cu probleme mari referitoare la direcția de dezvoltare economică. „Deși mulți cetățeni recunosc că Uniunea Europeană este o cale de îmbunătățire a nivelului de trai, totuși există speculații și manipulări în jurul acestui subiect, frecvent bazate pe argumente nefondate. Au fost analizate principalele dezinformări ce ține de: asistența externă, exporturile Republicii Moldova, suportul oferit pentru depășirea COVID 19, a crizei energetice, ets. Este important ca Republica Moldova să continue să promoveze o politică pro UE pentru a beneficia de sprijinul financiar și de oportunitățile economice care îi sunt oferite și să întreprindă măsuri pentru a informa populația, împotriva căreia se răspândesc falsuri”, a afirmat Silviu Plopa.

Alexandru Tetelea a observat în articolul său că patriarhia rusă este un instrument de propagandă și expansiune al imperialismului rus. El susține că poate fi observată o puternică amprenta ideologiei naționalismului rus în multe exprimări ale clericilor de astăzi din Republica Moldova în adresa creștinilor. „Aceste lozinci subliniază importanța frăției între Rusia, Europa de Est și Asia, unde Rusia trebuie să-și reafirme influența în fostele republici sovietice și să se opună extinderii valorilor occidentale. Unii preoți moldoveni, ideologic, vorbesc despre „păcătosul” sistem democratic, care va distruge temeliile culturii creștine”, a specificat Alexandru Tetelea.

Mihail Nesteriuc a analizat dezinformarea din discursurile candidaților la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și în contextul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. După ce a analizat conturile de TikTok ale candidaților și a constatat că au fost câteva narațiuni false împotriva referendumului, promovate de către cei 11 concurenți. „Cei mai mulți dintre concurenți, 45,5%, în mare parte de stânga, au susținut că referendumul este un truc electoral, menit să ajute pe cineva să câștige alegerile. O bună parte, 24,2%, la fel candidați de stânga, au transmis mesaje precum că referendumul nu are putere juridică. Alții 18,2% au susținut că referendumul nu ne va ajuta să aderăm la UE și a fost promovat de către politicieni pentru a submina așteptările oamenilor. 12,1% au promovat ideea schimbării temei referendumului, că nu ar fi potrivită. Toate acestea nu sunt adevărate”, potrivit lui Mihail Nesteriuc.

„Noi trăim în era în care informația circulă cu viteza luminii și observăm că tânăra generație acordă tot mai mare interes știrilor distribuite pe diverse rețele de socializare, în deosebi Instagram și Tik Tok, unde informațiile false sunt apreciate și, cel mai grav, distribuite într-un număr enorm și cu precădere în perioada electorală. Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) dezvoltă un program de instruire la acest aspect. Își propune să informeze, în masă, tinerii și tinerele din Republica Moldova cu privire la dezinformarea în perioada electorală. Participând la acest eveniment am reușit să adun noi informații, surse, pentru a le distribui, ulterior, prin intermediul seminarelor de informare în cadrul instituțiilor preuniversitare și universitare”, a declarat Tatiana Grigoriță, comunicatoare la CICDE, care a participat online la sesiune.

„Prezentările participanților, ca și prezentările de la ședințele anterioare, au scos în evidență temele asupra cărora se răspândesc astăzi informații false. Dezinformare este o problemă mare și pentru în societatea noastră, la fel cum se întâmplă astăzi în toate societățile. Astfel de activități sunt oportune publicului larg, care trebuie să știe cum distinge faptul că este informat sau dezinformat”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință din 16 octombrie 2023 au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie 2024, în cadrul celei de-a doua ședință, au fost prezentate alte două articole. Pe 4 iunie 2024, în a treia ședință de lucru a fost prezentată o altă culegere cu patru articole. În total, au fost elaborate 15 articole.

Subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, au fost discutate la a patra ședință a Platformei de discuții privind combaterea dezinformării | IDIS

La inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, a fost creată Pulsachizitii.md, o platformă online dedicată achizițiilor publice din Republica Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA (Partnership for Transparency – PTF).

Pagina web are 5 rubrici separate pe domenii:

1. Noutăți, unde sunt plasate cele mai relevante informații din domeniul achizițiilor publice;
2. Resurse, care include analize, studii, ghiduri, rapoarte, infografice, buletine informative. La fel, se includ cele mai importante acte legislative și normative din domeniul achizițiilor publice, dar și cele mai importante instituții publice abilitate;
3. Rubrica Coaliția de monitorizare este despre activitatea Coaliției de Montiorizare a Achizițiilor Publice, o platforma de comunicare a experților, monitorilor și persoanelor care împărtăşesc viziuni în acest domeniu, lansată, la fel, în cadrul proiectului dat;
4. Rubrica PNAP – denumită Platforma Națională pentru Achiziții Publice și lansată în cadrul aceluiași proiect, este despre activitatea mecanismului permanent de comunicare și dialog dintre toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, organizații neguvernamentale și operatori economici;
5. Achiziții publice durabile – o rubrică care cuprinde studii, rapoarte, ghiduri, buletine informativ și infografice, care reflectă situația din domeniul achizițiilor publice durabile.

Pe pagina web se mai găsesc calendarul achizițiilor publice, unde sunt publicate evenimentele din domeniu, precum și instrumentele de monitorizare a achizițiilor publice actualmente existente.

O platformă online dedicată achizițiilor publice din Moldova, creată la inițiativa IDIS „Viitorul” | IDIS

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA , cu sediul în Washington DC, are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Democracy Tech Hackathon 2024, desfășurat între 11-12 octombrie la Artcor, s-a încheiat cu succes. Au fost două zile pline de informații, networking, prezentări, provocări. La ediția din acest an au aplicat circa 100 de participanți care au rezultat în final cu 11 echipe. 

Acestea sunt echipele și soluțiile propuse juriului:

1. Acum știi - aplicație web care simplifică decizia de a alege un candidat în alegeri prin potrivirea candidatului intereselor și factorilor importanți pentru alegători.
2. Democracy Sharks - instrument IA (inteligență artificială) pentru detectarea video-urilor false.
3. Democracy Innovators - aplicație care ajută cetățenii să comunice eficient cu primarul despre problemele comunității.
4. DemFolk’s - soluție IA care rulează pe dispozitiv și detectează informațiile manipulatorii sau dezinformare, cu alerte personalizabile.
5. ReLU - agregator de știri care colectează cele mai importante noutăți și le oferă comparativ de pe diferite surse
6. Avolis - platformă care conectează organizațiile de tineret, creând oportunități de schimb cultural și proiecte colaborative, care promovează democrația.
7. TrueSight - soluție pentru verificare biometrică la oficiile de votare cu scopul de minimizarea riscului de falsificare a voturilor
8. Democracy Defender - modul de edge computing IA, care permite identificarea în timp real a deepfake-urilor în situații speciale, cum ar fi alegerile. 
9. FakeHunter - extensie pentru web care identifică și alertează utilizatorul despre posibile site-uri cu fake news, în timp real
10. DemInvo - experiență cu elemente de gamification care informează și atrage atenția tinerilor asupra subiectelor politice majore. Această echipă a primit invitația să participe, fără etapa de preselecție, la următoarea ediție de Creative Accelerator 2025. 

Câștigători

Echipa câștigătoare, LexChain a venit cu ideea creării unei baze de date securizate, bazată pe blockchain, destinată procurorilor (ca primă etapă) și care poate fi utilizată pentru prevenirea falsificării, asigurarea transparenței și simplificarea gestionării cazurilor de judecată în Moldova. Echipa a luat premiul de 1000 USD, dar și a primit invitația să urmeze un program de fellowship de 3 - 6 luni, organizat de Alliance of Democracies (Danemarca).

După acest fellowship, care include întâlniri cu experți, lideri, mentori din tech și democrație, echipa va avea oportunitatea de a-și prezenta soluția la Democracy Summit în Copenhaga, în mai 2025. Reamintim că echipa Marmoris, câștigătoare a ediției precedente, a luat premiul People’s Award în 2024 și 10 000 USD pentru dezvoltarea soluției.

Subiectele principale propuse în acest an au fost:
- Propaganda și dezinformarea
- Securitatea cibernetică în alegeri
- Soluții tehnologice pentru combaterea știrilor false
- Alfabetizarea media și protejarea democrației

Mentori și juriu
Evenimentul a fost beneficiat de participarea experților din Moldova, dar și de peste hotare, România, Danemarca, Liban, Marea Britanie, SUA, Suedia,  care au ghidat echipele pe parcursul celor două zile.

Ali L. Ezzatyar, Directorul adjunct al Misiunii USAID Moldova: „Sunt foarte bucuros să mă alătur acestui hackathon și nu e doar pentru că USAID a văzut și a susținut dintotdeauna tinerii din Moldova, dar și pentru că subiectul tehnologiei și explorarea lui în contexte de hackathoane îmi e foarte apropiat și interesant personal.”

Viorica Cerbușca, Fondatoare și Președinte Yep!Moldova: „DemTech Hackathon e unul dintre cele mai importante programe pentru noi. Prin el, promovăm tehnologia şi inovația pentru democrația din Moldova, dar putem contribui la aceasta și la nivel internațional. Chiar dacă Democracy Tech Hackathon 2024 e încă un proiect relativ tânăr, am reușit să creăm un mediu eficient de sinergie între tehnologie și democrație care rezultă în soluții durabile și inovatoare la problemele actuale.”

Democracy Tech Hackathon 2024 a fost organizat de Yep!Moldova, la inițiativa Alliance of Democracies Foundation (Danemarca) și New Democracy Fund (Danemarca), cu sprijinul generos al poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat programele electorale ale candidaților la funcția de președinte, pentru a observa și pentru a aprecia dacă drepturile omului și statul de drept sunt o prioritate pentru ei. Promisiunile făcute cetățenilor în aceste domenii au fost analizate din perspectiva clarității, compatibilității cu standardele internaționale și politicile statului, dar și a fezabilității din perspectiva atribuțiilor președintelui.

Una dintre constatările CRJM se referă la faptul că toți candidații își asumă angajamente ce vizează drepturile omului și statul de drept, semn al unei evoluții pozitive în cultura electorală a țării. Din punct de vedere cantitativ, activitățile relevante acestor două domenii reprezintă circa o treime din totalul angajamentelor formulate.

Totuși, documentele analizate relevă o tendință îngrijorătoare a candidaților de a veni în fața alegătorilor cu obiective nerealiste și populiste. În programele electorale sunt incluse activități sau inițiative ce vor necesita reforme legislative și administrative, care trebuie implementate la nivelul Guvernului și Parlamentului, inclusiv prin modificarea Constituției. Astfel, unii candidați promit cetățenilor acțiuni a căror realizare este condiționată de factori ce nu intră în atribuțiile președintelui.

„Promisiunile candidaților la funcția de președinte în cadrul alegerilor din 2024 pot fi încadrate într-un diapazon destul de larg. Realizabile sau populiste, concrete sau vagi, aliniate politicilor naționale și standardelor internaționale privind drepturile omului și statul de drept sau departe de astfel de norme – acesta trebuie să fie filtrul prin care cetățenii privesc și înțeleg programele electorale, înainte de a-și da votul”, a subliniat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM.

Majoritatea propunerilor ce vizează drepturile omului sunt axate pe aspectele sociale, economice și culturale, în timp ce drepturile civile și politice sunt mai puțin abordate. În cazul angajamentelor în domeniul protecției sociale, au fost formulate măsuri care sporesc cheltuielile bugetare, însă fără soluții clare privind acoperirea financiară. Faptul respectiv sporește riscul ca acestea să rămână la nivelul promisiunilor.

O altă constatare a CRJM ține de faptul că toate programele analizate includ măsuri și acțiuni privind edificarea statului de drept, deși multe dintre măsurile propuse sunt prezentate în termeni generali și au un caracter predominant declarativ.

Au fost identificate măsuri problematice, cum ar fi interzicerea „propagandei LGBT” în școli, promovarea unei definiții restrictive a familiei sau propuneri de reglementare și control excesiv asupra activității organizațiilor societății civile. Astfel de angajamente sunt contrare principiilor și standardelor internaționale, iar eventuala materializare a acestora va genera efecte negative asupra democrației, drepturilor și libertăților cetățenilor.

Analiza detaliată și principalele constatări privind programele electorale sunt disponibile online, accesând nota analitică „Programele electorale ale candidaților la funcția de președinte prin prisma drepturilor omului și a statului de drept”. Această publicație a fost produsă cu sprijinul financiar al Fondului canadian pentru inițiative locale (CFLI) în cadrul proiectului „Protejarea societății civile și a apărătorilor drepturilor omului pentru o societate mai democratică”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Conținutul prezentat este responsabilitatea exclusivă a CRJM și nu reflectă neapărat viziunea CFLI.